Paloma PETRESCU – Expert în educaţie ■
Un sublim exemplu de solidaritate, mobilizare voluntară şi exercițiu de implicare activă în educație mi-a fost dat să văd anul acesta chiar în ajun de Moș Crăciun, atunci când calitatea în educație a dat bătaii de cap multora.
Pe 22 decembrie 2021 Ministerul Educației (ME) a postat pe siteul propriu anunțul conform căruia în data de 27 decembrie (a treia zi de Crăciun, într-o zi de luni) la ora 8:00 trecute fix, organizează consultare publică referitor la prevederile Proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea noului Regulament al Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).
Să nu credeți că evenimentul s-a organizat din proprie inițiativă a decindetului, ci ca urmare a solicitărilor primite din partea unor asociații civice, ale părinților, ale elevilor. Termenul până la care se puteau face înscrieri pentru participare a fost 24 decembrie 2021, adică vineri, de Moș Ajun, când toată lumea are alte priorități – cozonaci, pregătirea bradului, că de! Vine Moșul la cei cuminți. E clar că ministeriabilii nu își doreau participare, dar se făceau că respectă Legea 52/2003, consolidată în 2020, privind transparența decizională în administrația publică, deși deja o încălcaseră întrucât transmiseseră din 23 decembrie 2021 proiectul de hotărâre de guvern către CES (Consiliul Economico-Social) pentru aviz consultativ în vederea adoptării sale în ședința de Guvern din această săptămână.
Surpriza a fost însă foarte mare, întrucât ca urmare a unei mobilizări exemplare s-au înscris peste 100 de persoane pentru a participa la dezbatere. Ce să vezi? Ministerul Educației folosește un cont de ZOOM gratuit care poate găzdui maximum 100 de persoane, deci, deși au lăsat pregătirile pentru Crăciun, mai mulți doritori au așteptat degeaba să fie admiși la dezbatere …
Am participat și eu la dezbatere, la invitația asociației Ține de Noi și am fost fascinată de coeziunea ideatică a unor oameni, în cele mai multe cazuri fără background în domeniul educației, care nici măcar nu se cunoșteau, nu se armonizaseră conceptual, dar propunerile lor au țintit aspecte esențiale, precum depolitizarea educației, eliminarea conflictului de interese, identificarea sursei de finanțare, asigurarea echității, reprezentativitatea, expertiza, menținerea independenței entității în vederea asigurării obiectivității acțiunilor sale de evaluare externă.
Au fost câteva „bâlbe” din partea ministeriabililor pe care vi le împărtășesc:
Întrebare: „ de ce în Consiliul ARACIP este prevăzut un reprezentant al școlilor private, dar nu și al școlilor de stat?”
Răspunsul reprezentantului ME: „școlile de stat sunt reprezentate de cei din minister”
GREȘIT! Conform legii educației naționale rețeaua școlară cuprinde totalitatea unităților de învățământ de stat și private, acreditate, respectiv autorizate provizoriu.
Întrebare: „Câte școli sunt în rețeaua școlară națională?”
Răspunsul ferm al reprezentantului ME a fost: „7000 și ceva”. (!)
Întrebare: „Care este sursa de finanțare a aparatului ARACIP, având în vedere dublarea numărului de posturi și plata/ședință a celor 15 membri ai Consiliului ARACIP, prevăzute în proiectul de HG?”
Răspuns: ARACIP se finanțează din taxele percepute pentru acțiunile de evaluare periodică sau în vederea acreditării”
De fapt: Momentan, ARACIP dispune de 40 de posturi, din care sunt ocupate 22. Prin proiectul de HG în discuție se preconizează creșterea numărului de posturi la 75. Ați ghicit! Vor crește taxele! Surpriza e că aceste taxe nu le plătește școala care solicită evaluarea, ci proprietarul, adică autoritatea publică locală. Dacă Primăria nu are bani, nu vrea să facă astfel de cheltuieli, se află în imposibilitate de plată, e din alt partid decât directorul școlii … nu se face evaluare periodică, deci se încalcă legea; acestea sunt doar câteva efecte ale nerespectării principiului descentralizării, principiu fundamental al actualei legi a educației.
Întrebare: „Ce nu merge bine acum la ARACIP? Ce vreți să corectați prin adoptarea acestui proiect de HG. S-a făcut o cercetare sistemică sau un studiu de impact?”
Răspuns: „Mai rău decât acum nu se poate!”
De fapt: Pe siteul ME a fost publicată nota de fundamentare în care se prezintă o opinie în urma unui control intern și proiectul de HG, dar nu este prezentată ANEXA 2/organigrama, despre care se vorbește în nota de fundamentare și nici studiul de impact, așa cum prevede Legea nr. 52 privind transparența decizională. Concluzia este că se vrea această schimbare, dar fără să existe o fundamentare obiectivă, în interesul educației, evident – eroare de abordare, la nivel înalt.
La procesul de consultare au participat și reprezentanți ai beneficiarilor direcți ai educației, elevi (Consiliul național al elevilor și Asociația elevilor), precum și un reprezentant al SAR, iar abordarea lor coerentă, echilibrată care dovedea o bună cunoaștere nu numai a legii, ci și a principiilor fundamentale ale democrației, mi-au dat speranțe pentru viitorul României.
Ce a urmat după finalizarea sesiunii de consultare? Societatea civilă a obținut o victorie, de etapă, este adevărat!
Deși ME ne-a transmis termen ferm de 20 de ore, până la 28 decembrie ora 20:00 pentru formularea și comunicarea propunerilor de revizuire, veți fi surprinși de mobilizarea maximă a participanților, astfel încât în 28 decembrie, în cursul dimineții au fost comunicate ME propunerile noastre. Ca urmare, dat fiind și deficiențele rezultate de ME prin nerespectarea prevederilor Legii 52, ME a fost nevoit să retragă proiectul de HG din agenda CES pentru completare și revizuire.
Vom veghea în continuare!
Mobilizarea oamenilor care au lăsat pe locul al doilea sărbătorile din această perioadă a anului pentru a fi parte activă la decizii importante pentru educație, a arătat că mai există resurse în țara noastră, resurse care chiar cred că educația este prioritate națională.
Ei nu trebuie dezamăgiți! Trebuie sprijiniți și aplaudați!
Aș fi apreciat inițiativa ME de revizuire a regulamentului de organizare și funcționare a ARACIP, acțiune imperios necesară după o perioadă de mai bine de 15 ani de la înființarea acestei instituții independente, în coordonarea și nu în subordinea ME, dacă acest lucru s-ar fi făcut în baza unei analize temeinice, a unei analize obiective. Este firesc pentru orice decident ca în permanență să fie interesat de adecvarea demersurilor sale la dinamica din viața reală, punând în practică un mecanism de monitorizare, pentru urmărirea atingerii obiectivelor, dar nu pot fi de acord cu promovarea unor schimbări instituționale doar pentru că „prevederile regulamentului existent nu mai răspund nevoilor actuale ale sistemului”. Care sunt acele nevoi? Cine le-a constatat? Sau au fost reținute doar nemulțumiri ale unor entități cărora li s-a refuzat acreditarea întrucât nu au atins standardele de calitate formulate?
Din analiza mea privind deficiențele proiectului de HG rezultă că:
- Se insistă mult pe “transparența” ca valoare esențială la nivelul ARACIP, dar fiind vorba despre atributul prioritar de evaluare externă, ar trebui să se pună accent și pe “obiectivitate” ca principiu fundamental.
- În proiectul de HG se propune ca din componența Consiliului ARACIP să facă parte și câte un reprezentant al MAN, al MI, al DSU. Explicația primită arată că în sistemul de învățământ sunt și unități școlare cu acest specific, dar în sistemul de învățământ există și unități școlare agricole, licee și seminare teologice. Ele de ce nu sunt reprezentate? Reprezentant DSU? De ce este necesar? Vreo sinecură? Atât timp cât există normative clare, revizuite și completate periodic, ce va face acesta? Va avea altă măsură de evaluare a respectării normelor de siguranță și securitate din școli?
- Cerințele de calificare pentru ocuparea postului de președinte al Consiliului ARACIP sunt inexistente; se face referire doar la „vechime de 10 ani în învățământ”. Să înțelegem că orice profesor cu 10 ani vechime la catedră poate fi numit (atenție, numit!) în această funcție? Dar competențele de management și leadership unde le-a aprofundat?
În opinia mea, dacă tot facem schimbări, să le facem cu cap! Pornind de la studii cunoscute (Studii OECD privind evaluare și examinare / ROMANIA, 2017 https://www.oecd.org/education/school/synergies-for-better-learning.htm) ARACIP ar trebui să aibă în atribuții și evaluarea prestației didactice, precum și evaluarea progreselor în învățare ale elevilor. Poate se vor naște niște strategii care să vizeze scăderea ratei de analfabetism funcțional, a ratei de abandon școlar.
În țări spre care ne tot uităm și care la testele PISA și TIMSS au rezultate de top, putem vedea că ministerele de resort din acel țări se ocupă doar de elaborarea și implementarea de strategii și politici publice în educație și evident, monitorizarea permanentă, pornind de la rapoartele întocmite de agențiile specializate, independente pe care le coordonează, nu le subordonează.
Noi facem însă rabat de la calitate, obiectivitate și neutralitate și continuăm să-l ținem în actualitate pe Confucius cu ale lui strategii, traduse cam așa: „Dacă nu poți să-i conduci, încurcă-i”, sau ca în fotbal, „El dribleză, el dă cu capul și tot el marchează”.
