Teodor DUMITRU ■
Cu fiecare ocazie cu care străbat Portul Constanţa, de la intrarea prin Poarta nr. 1, să zicem, până la Agigea, constat că lucrurile, în ceea ce priveşte întreţinerea căilor rutiere, a întregii reţele de transport rutier, nu sunt pe drumul cel bun.
În opinia mea, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa trebuie să asigure condiții optime de desfășurare a activităților pentru toţi operatorii portuari și să urmărească respectarea regulilor, iar una dintre problemele majore o reprezintă starea de degradare a drumurilor din incinta portului. Din câte constat, problema rezidă în lipsa de inițiative pentru a găsi soluții de îmbunătățirea traficului rutier.
Spre exemplu în portul vechi, accesul către Poarta nr. 1 se face pe aceeași cale existentă, cred că de 100 de ani, precar întreținută și aproape blocată în sezonul recoltelor agricole, de un lung șir de autotrenuri ce aşteaptă la descărcare.
De fapt blocajul portului este o problema perpetuă pe care CNAPM nu a reușit niciodată să o gestioneze corect. Eu zic că este imposibil ca specialiştii să nu aibă soluţii şi să nu găsească posibilităţi de decongestionare, doar că acestea nu sunt exploatate.
Tot în portul vechi zilnic te întâmpină o imagine dezolantă în zona magaziilor şi platformelor Romned, parcă lăsate în părăsire. Danele nu sunt folosite, magaziile neintretinute. Eu ştiu că a fost cândva, prin 1998-1999 un plan de valorificare a zonei Dezrobirea, după modele consacrate în Franţa sau Marea Britanie şi folosirea arealului terestru şi acvatic în scop turistic ceea ce ar fi dus la reducerea înghesuielii din Portul Tomis și nu numai. Eu cred că de ani de zile, din lipsă de imaginație și de voință, atât Romned Port Operator cât și administraţia portuară lasă zona în părăsire.
Altceva. Accesul dinspre Poartă nr. 5 către Poartă nr. 6 se făcea peste un pod de supratraversare a căii ferate care este scos din funcțiune de cel puţin doi ani, tot traficul rutier greu fiind mutat pe Pasajul (podul) Convex către North Star Shipping SRL, zona nereuşind să suporte în condiții normale de siguranţă şi fluidizare acest trafic.
De asemenea, zona de trafic greu de la Poarta nr. 7 către portul vechi este într-o stare deplorabilă. Am mai văzut şi că accesul dinspre Poarta nr. 7 către Poarta nr. 9 a rămas doar cu carosabilul pietruit și că zona este de obicei este aproape impracticabilă mai ales când plouă. Pe la jumătatea acestui drum se face accesul către danele 95 – 99 unde acostează navele fluviale. Drumul începe cu o trecere la nivel peste calea ferată Convex, cam neamenajată. Aici traficul feroviar este destul de redus în schimb cel auto are un volum destul de mare și cu toate acestea continuă cu un drum semipietruit, plin de gropi, care până la dana 95 devine, pe timpul ploilor, o baltă imensă imposibil de traversat cu autoturismul. Astăzi, în mileniul III.
Tot aşa, drumul de trafic greu de la Poarta nr. 10 bis la Poarta nr. 10 este plin de gropi şi după cum se ştie segmentul face legătura cu terminalele de containere, Molu1 Sud, unde se afla un siloz mare și companiile operatoare de cereale în vrac, ADM și Barter. Bineînțeles că anual, în peroada recoltării cerealelor acolo sunt blocate mai toate căile de acces.
Ar mai fi multe de spus dar cred că deocamdată cele semnalate ajung pentru o agenda deja încărcată cu investiţii. Toate acestea trenează însă de mulți ani și nu pot fi imputate doar actualei administraţii portuare.
Totodată, este remarcabil că au fost dragate unele bazine din portul vechi care aveau adâncimile scăzute din cauza colmatarii și au fost făcute reparaţii capitale la danele bazinului de lucru din Zona de Sud a Portului Constanţa.
Despre traficul portuar și investitii, poate altădată!
