Dan MIHĂESCU ■
Pe parcursul ultimilor 20 de ani, compania publică de distribuţie a apei RAJA S. A. a înmagazinat în depozitul din cariera de piatră Luminiţa zeci de mii de tone de nămol uscat de la epurarea apelor uzate, certificat cu înalte valori de substanţe nutritive esenţiale pentru agricultură, cu care ar putea fi fertilizată timp de un an de zile întreaga suprafaţă de 13. 7000 hectare cu culturi permanente din judeţul Constanţa.
Informaţiile obţinute de SENTINELA relevă faptul că anul acesta, cel puţin, când preţul îngrăşămintelor chimice s-a triplat iar al motorinei s-a dublat, RAJA S. A. ar fi putut să ofere gratuit fermierilor constănţeni feritilizator natural pentru toate culturile de câmp, dacă existau cereri în acest sens.
Antoaneta Dumitrache, coordonatorul staţiilor de epurare RAJA S. A, ne informează că doar în 2021 din cele 10 puncte de lucru din judeţul Constanţa au rezultat 5.100 tone de nămol uscat ce a fost transportat la halda Luminiţa, unde se poate aprecia că s-ar fi depus, în decursul a 20 de ani de operare, între 80.000 şi 100.000 de tone de substanţă.
“În urma procesului de epurare a apelor uzate rezultă nămoluri nepericuloase pentru mediul înconjurător şi chiar benefice pentru agricultură, silvicultură şi refacerea solurilor degradate. Pentru valorificarea acestora, RAJA S. A. colaborează cu orice solicitant ce doreşte să folosească aceste substanţe uscate în agricultură, ca fertilizatori naturali. Conform legii, avem obligaţia să facem analiza pedologică a solului beneficiarului, să oferim buletine de analize chimice ale compoziţiei nămolului, să-l transportăm şi să-l împrăştiem pe teren, totul pe cheltuiala noastră. De asemenea, mai avem în implementare şi un proiect în valoare de 70 milioane de lei finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), pentru realizarea unei instalaţii de uscare a nămolului până la un nivel de 96-97% SU pentru incinerarea acestuia în fabrica de ciment de la Medgidia, dacă nu există solicitări pentru valorificarea în agricultură”, a pecizat Antoaneta Dumitrache.
Discutând pe acelaşi subiect, dr. Roxana Manea, Şeful Biroului Urmărire procese tehnologice din cadrul RAJA S. A. a declarat că în prezent compania a încheiat precontracte doar cu trei fermieri pentru utilizarea nămolului de epurare în agricultură: la Băneasa 10 hectare şi la Negru Vodă – 19,5 hectare, în judeţul Constanţa şi alte 15 hectare la Jegălia, judeţul Călăraşi.
“Este vorba despre despre o suprafaţă de 15 ha. din judeţul Călăraşi, mai precis la Jegălia, pentru care a fost realizat un studiu OSPA (Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice) Constanţa şi analize de sol la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA) Bucureşti, ce au relevat calitatea şi cantitatea nămolului fertilizat natural, ce poate fi administrat pe parcela agricolă respectivă. Ulterior am obţinut avizele necesare de la Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) şi Direcţia Agricolă Constanţa, pentru utilizarea substanţei uscate în brazdă”, a afirmat Roxana Manea.
Astfel, pentru cultivarea solei de la Jegălia, studiile de specialitate şi analizele realizate asupra terenului şi substanţei uscate fertilizante au relevat că trebuie folosită o cantitate de 7,8 tone/hectar pentru culturile de grâu, ovăz, porumb, floarea soarelui şi plante tehnice, urmând ca după un interval de 3-5 ani să fie repetate analizele specifice de sol.
Cât despre elementele chimice ce conferă calitatea de excelent fertilizator natural acestui rezdiuu, analiza lotului de nămolul provenit de la Staţia de Epurare a Apelor Uzate – Feteşti, destinat fertilizării la ferma Jegălia, a relevat o cantitate de: 21.684 mg/kg SU (substanţă uscată) azot total, 1941 mg/kg SU fosfor total, carbon organic 23,36% SU, potasiu – 1.803 mg/kg SU, calciu 25.503 mg/kg. SU; în vreme ce metalele grele: cadmiu- 1 mg/kg SU (limita admisă este de 10 mg), cupru-78,1 mg/kg SU, nichel-20,1 mg/kg SU, plumb-28, 3 mg/kg SU, zinc- 38,3 mg/kg SU, mercur- 0,05 mg/kg SU (sub limita de detecţie), crom-25,5 mg/kg/SU – toate au valori de zece ori mai mici decât cele admise de legislaţie (OM 344/2004).
“Să ştiţi că în Europa nămolul rezultat din epurarea apelor uzate se foloseşte de mulţi ani ca fertilizant în agricultură, cu rezultate excelente şi din câte ştiu eu nu cred că sunt multe state în care beneficiarii primesc totul gratuit, pe cheltuiala companiei de apă, aşa cum este în România”, a conchis Şeful Biroului Urmărire procese tehnologice din cadrul RAJA S. A, Roxana Manea.
Pentru maximizarea potenţialului în agriculură a nămolului de epurare, în perioada 2009 – 2011, un grup de cercetători, chimişti, biologi şi ecologi din Constanţa, alcătuit din: cercetător ştiinţific dr. Maria Năstac, prof. univ. dr. Ticuța Negreanu-Pîrjol, conf. univ. dr. Bogdan Negreanu Pârjol, Aurelia Meghea, Alina Karina Gheorghiu şi Alina Neluţa Resteanu au realizat în colaborare cu RAJA S. A. şi Universitatea Ovidius din Constanţa, un proiect de cercetare sub auspiciile Asociaţiei ECOM, finanţat cu 444.000 de euro, printr-un grant norvegian, pentru obţinerea unui fertilizator agricol 100% ecologic, prin valorificarea namolului rezidual de la staţiile de tratare a apelor şi a biomasei marine (algelor verzi) de pe coasta Mării Negre.
Rezultatele spectaculoase înregistrate în cadrul etapei de studiu şi a fazei de laborator au dus la obţinerea unei substanţe ecologice ce promitea randamente nebănuite până atunci, în materie de biofertilizanţi ecologici.
Două brevete de invenţie şi mai multe medalii obţinute la saloanele internaţionale de inventică pentru Fertilizantul Biologic Multicompozit obţinut din alge marine şi nămol de la epurarea apelor uzate i-au determinat pe autorii cercetării să elaboreze şi un studiu complementar, pentru realizarea unei linii tehnologice de producere a fertilizantului ecologic, cu o capacitate de prelucrare a 30 tone/zi materii prime: alge marine, nămol de la instalaţiile de epurare, dejecţii animaliere şi resturi vegetale, rezultând o cantitate de compost de aproximativ 15 tone/zi (circa 5.000 tone/an).
Dr. Maria Năstac, preşedintele ECOM, a declarat pentru SENTINELA că dacă ar fi reuşit să finalizeze şi să pună în funcţiune linia tehnologică de la Agromixt SA Agigea, pentru producerea a bioferitilizatorului multicompozit ecologic acolo unde a şi funcţionat un proiect pilot, atunci ALGURENA, aşa cum denumise acest îngrăşământ natural, ar fi revoluţionat agricultura românească.
“Avantajele competitive ale fertilizatorului pe baza de compost obţinut din alge, nămol de epurare şi dejecţii animaliere, Algurena, rezidă în faptul că a crescut producţia diferitelor culturi cu peste 100% în comparaţie cu parcelele unde se foloseau îngrăşăminte chimice, menţinând umiditatea solului, la cel mai mic cost de producţie posibil. Preţul de vânzare era de cinci ori mai mic decât al îngrăşămintelor naturale existente şi chiar sub preţul îngrăşămintelor chimice.
În vremea aceea, când am efectuat noi studiul şi producţia pilot, prețul îngrăşămintelor chimice româneşti de la AZOMUREŞ varia, în 2017, între 1030 lei /t (nitratul de amoniu) la 1850 lei /t (DAP 18.46.0) iar al îngrăşămintelor chimice din import era de circa 1700 lei /t.
Preţul altor îngrăşămntele naturale, de exemplu Agrosem Fert: 3 kg – 20 lei, Diavolina 750 gr – 84 lei, mraniţa 3 kg -20 lei adică cca 7.000 lei/to, iar preţul de vânzare pentru Algurena era calculat la 1.000 lei /to. La asta se adaugă faptul că, în conformitate cu studiile noastre, necesarul de administrare a îngrăşământului Algurena era estimat la 800-1.000 kg/ha, cu specificația că fertilizarea se face o data la 2-3 ani, fertilizantul având efect îndelungat. Necesarul din îngrăşămintele concurente era de 700 kg/ha, dar repetate după o săptamână, deci probabil că se fac mai mult de 8-10 fertilizari/pe an pentru a ajunge la necesarul de nutrienţi corespunzator unei bune fertilizări”, a concluzionat Maria Năstac.
si daca am vrea cateva galeti, putem face rost?