Dan MIHĂESCU ■
Motto:“Pretextul de a-i salva pe oameni este întotdeauna un fals motiv invocat pentru a-i conduce” H. L. Mencken
Căci în şase zile el a făcut cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, apoi a croit din nou judeţele României, 15, după numărul Curților de Apel care-i judecă pe politicienii mânjiţi pe la gură, de atâta guvernare, iar în ziua a şaptea – înainte să se odihnească – cu grandilocventa-i mărinimie, a mai trasat şi-o şosea de centură, atât cât să defluiască traficul auto între Năvodari şi Constanţa, peste Lacul Siutghiol (zis şi Mamaia).
Cam aşa l-am perceput în urmă cu două zile pe Mihai Daraban, binefăcătorul României şi salvatorul Constanţei, după ce descinsese din turnul de cristal al Camerei de Comerţ şi Industrie a României până-n redacţia siteului Replica de Constanţa, ca să se adreseze populimii într-un interviu filmat.
“Categoric, da. Ne-ar fi prins bine o șoseaua de coastă dar să vedem cine o mai acceptă, dintre cei care au case cu deschidere la mare. Mamaia trebuie degrevată de necesarul de trafic pe care îl are Năvodari. Dacă drumul acela era un drum exclusiv al Mamaiei era o altă discuție, dar este un drum de tranzit, care face legătura între Constanța și tot ceea ce înseamnă Năvodari. Este o problemă care trebuie rezolvată practic cum s-a vrut. Trebuie bypassat traficul din Năvodari (…) Se poate traversa lacul, este mult mai fezabilă o traversare o lacului decât o șosea de coastă, care nu cred că va fi digerată de cineva… ceva suspendat în zona Lacului Siutghiol. Ar fi și alte condiții de construit. Trebuie venit cu ceva care să decongestioneze Mamaia de cei care au treabă în Năvodari”, a declarat Daraban, scrie Replica.
Eu m-am bucurat citind cele de mai sus fără să-mi zic ca de obicei “întărâtă-i drace că şi mie-mi place”, pentru că oamenii sunt gata întărâtaţi.
Pun mâna pe telefon şi-l sun pe preopinent să mă lămuresc dacă nu i-a pus alcineva vorbele în gură, la montaj. Omul, ca Superman dar fătă Lois, se ţine tare pe poziţie. “Pod peste locul Siutghiol e singura soluţie care ne-a mai rămas. Bine, poate că nu în diagonală de la Mamia-sat la Constanţa, dar cumva să tăiem coada locului spre Ovidiu, tot ar fi o treabă”, îşi bate darabana preşedintele CCIR,.
Deci, din Turnu-i de Cristal de pe malul stâng al Dâmboviţei, Mihai File-din-poveste fără măcar să candideze la postul de primar al Constanţei, lăsat în vacanţă de trei ani, se aşează în galeria marilor gânditori contemporani care-i caută un rost Lacului Siutghiol.
Primul a fost Mazăre care-şi imaginase aici un port de yachturi cu ieşire la Marea Neagră printr-o ecluză legată de Canalul Poarta Albă-Midia. Apoi lui Făgădău i-a zburat mintea mai departe şi-şi imagina cîteva porturi pe lac pentru linii de hidrobuze care să asigure transportul între localităţile riverane, ca troleibuzele prin oraş. A şters galeria celebrităţilor, tangenţial, şi Tucan, care cu de la sine putere inaugurase, fără autorizaţii şi avize, o scală de hidroaviaţie iar acum, în ordinea de decădere, al nostru Mihai File-din-poveste, care vrea să asfalteze luciul de apă. Fireşte nu integral doar pe o parte, jumatea cealaltă rămânând la dispoziţia politicienilor să facă iarna patinoar, că tot mint ei de îngheaţă apele.
