Luigi FRIGIOIU ■
Baroc vestit cu solist travestit!
Ne întoarcem la rădăcini în muzică. Sâmbătă, 21 aprilie, la Muzeul de Artă a avut loc al doilea concert de muzică baroc din această primăvară. Primul, în concepția sopranei Nora Beneș, s-a derulat în foaierul Teatrului din parc. Acum, prezentarea a realizat-o soprana Florența Marinescu, personalitate a scenei noastre. Realizatorul, Radu Făgărăşan, și-a imaginat “Una fantasia barocca” pornind o călătorie în lumea muzicii baroc. Bas-baritonul e licenţiat al Facultăţii de Muzică Braşov, doctor al Universității de Muzică Bucureşti, interpret-pedagog cu experiență, asistent la Universitatea Ovidius (Canto Clasic). Ca cercetător muzical, Făgărășan analizează o lume uitată, aducând la lumină istorii muzicale transmise prin secole. Cvartetul Pontica a deschis balul cu celebrul “Minuetto” de Bocherini și l-a încheiat cu o piesă la fel de cunoscută “Primavera” din lucrarea Anotimpurile de Vivaldi. Muzica Pontica e o desfătare artistică. Nu te mai saturi ascultându-i pe cei 4 muzicieni, un adevărat careu de ași: Anca Scarlat (violoncel) Simion Crudu (viola), Ioana Crudu și Dumitru Porcescu (vioară).
Ca o stea între stele, așa a apărut pianista Natalia Gribinic. Într-o superbă rochie de culoare închisă cu paiete ce sclipeau miraculos ca aștri. Privind-o începeai să fredonezi hitul “Am ales cerul cu mâna”. Natalia Gribinic a interpretat piese de G. F. Handel: Larghetto, Air en menuet, Capriccio, Sonatina, Allemande. Tabloul feeric s-a completat cu aparițiile minunatei balerine Viviana Bonculescu – și fantomă neagră și înger alb , în coregrafia Getei Huncanu.
Bas-baritonul Radu Făgărășan a fost acompaniat de pianul Nataliei și de Cvartetul Pontica. Cu o intrare spectaculoasă, deghizat în femeie fatală a secolelor trecute, el a interpretat: “O del mio dolce ardor” de Gluck, “Alto Giove” de Nicollo Porpora, “Lungi dal caro bene” de Sarti, “Rugiadose, odorose, violette graziose” de Scarlatti și, în încheiere, “Ombra fedele anch’io” de Ricardo Broschi. Toate cu mimică, gesturi și unduiri din șolduri lasciv-feminine.
Veșmintele lui Făgărășan, inclusiv pălăria cu pene, au fost de mare efect. Dar toate de culoare neagră, de doliu. Parcă, atunci când și-a gândit toaletele, artistul a avut o premoniție. Pentru că, în aceeași zi, a încetat din viață cel mai cunoscut solist transgender din România: celebrul (sau celebra) Naomi. Să-i fie țărâna ușoară!
O noapte câștigată cu Nightlosers
Deși se spune că ochii care nu se văd, se uită, fanii au fost în Club Phoenix, duminică, 22 aprilie, la întâlnire cu Nightlosers care nu mai concertase aici din 2015. Trupa, înființată în 1994, cântă blues ardelenesc, un etno-blues special: acordurile blues-ului american sunt presărate cu intervenții etno românești, maghiare și rrome. Autoironic, componenții se consideră un grup de țărani ajuns întâmplător pe scenă. În 30 ani de existență au concertat la festivaluri din multe țări ale Europei, în SUA şi Canada. Au devenit celebri cu „Dragostea-i ca și o râie”, piesă ce le reflectă din plin umorul.
Trupa Nightlosers are în componență instrumentiști de clasă: Hanno Höfer (vocal, harmonica, chitară electrică și acustică, ukulele, lap steel guitar, jew’s harp), Jimi Laco (electric & acustic guitar, violin, viola, bouzuki), Lucian Pop (electric & double bass), Grunzo Geza (clape), Péter Attila (braci, inginer sunet) şi Claudiu Purcărin (percuție, baking vocals). Formaţia a lansat albumele de studio: „Sitting On Top Of The World” (1994), „Plum Brandy Blues” (1998), „Rhythm & Bulz” (2004) şi „Cinste lor” (2013).
Ca de obicei, Nightlosers de la Phoenix au dat un recital spectaculos prin originalitatea show-ului. Blues-ul american s-a combinat ideal cu elemente de folclor ardelenesc și nelipsitele prune distilate, conform albumului „Plum Brandy Blues” (1998). Nightlosers a surprins prin improvizații cu frânturi de cover-uri și acorduri de csardas sau horă ardelenească suprapuse.
Hanno Höfer și Jimi Laco au cântat la o gamă largă de instrumente, apoi cu chitara și vioara după ceafă etc. La un moment dat, percuționistul Claudiu Purcărin dansa ardelenește pe scenă, în timp ce, Hanno și Jimi Laco au coborât să cânte cu fanii ce țopăiau printre mese. S-a chiuit, s-a chicotit și s-a chefuit pe cinste!
Vremea Mântuitorului din Nazaret pe vremea Mânuitorului din Nazarcea
Joi, 26 aprilie, la Centrul Cultural Jean Constantin, s-a prezentat un spectacol de excepție care a introdus publicul în spiritul sărbătorilor de Paște. E vorba de “În vremea aceea”, oratoriu pentru cor bărbătesc, soliști și pian despre patimile Mântuitorului.
O reprezentație de trăire sufletească în care artiștii au empatizat cu pesonajele biblice interpretate. Corul Armonia a demonstrat de ce este considerat unul din cele mai valoroase din lume. Armonia nu mai e doar un cor, a devenit o adevărată instituție artistică ce produce mereu voci de valoare. De fapt, foarte mulți membri sunt preoți dar și soliști la “Teatrul de operă și balet”, mânuind cu aceeași dexteritate cădelnița și microfonul.
Au interpretat: Lucian Damian (Isus), Mădălin Băldău (povestitorul), Bartolomeu Trofin (Pilat), Adrian Clinciu (tâlharul bun), Mihai Stoica (tâlharul rău), Ionuț Boanchiș (Apostolul), Doru Pantazi, Marcel Marin, Adrian Cojocaru (trei martori mincinoși) Gabriela Dobre (Maica Domnului), Georgiana Medeleanu, Maria Cernat, Garofița Gâdei (pruncii Sionului).
Acompaniamentul la pian l-a realizat de inepuizabila Natalaia Gribinic. Corul Armonia s-a aflat sub bagheta dirijorului său, Ion Iulian Dumitru, iar cordonator și prezentator a fost Valeriu Roman.
În final, a urcat pe scenă, Prea-înaltul Teodosie, în uralele publicului, ca un veritabil star al Arhiepiscopiei Tomisului. Doar e trimisul Domnului pe pământul Dobrogei, cel care face și desface ițele multor combinații clericale sau laice. Dacă Isus din Nazaret a schimbat apa în vin la nunta din Cana Galilei, Teodosie a transformat vinul podgoriei Nazarcea în apă chioară. Mai exact, a mătrășit fondurile unui proiect european pentru dezvoltarea fermei viticolă. Judecătorii au aplicat principiul “Crede și nu cerceta” hotărând că e vorba de lucrătura Diavolului după cum a susținut Prea-înaltul. Teodosie a scăpat netuns și n-a mai pornit pe drumul actual al Golgotei, de la Nazarcea la Poartă Albă.
Să aveți o Săptămână Mare luminoasă, Paște fericit! Aleluia!
Dle Frigioiu, in calitate de „muzicolog” de ocazie, ar fi fost bine sa va limitati la un comentariu discret de spectator, neplatitor de bilet. Cum nu intelegeti mai nimic despre canto si epoca Baroc, nu va hazardati sa navigati in scene imaginare cu transgenderi, ca tot nu aveau ce sa caute pe acolo. Confundati perioada cantaretilor castrati cu Sanremo si cu Mamaia de odinioara, in lipsa de viziune. Un control oftalmic ar fi de ajuns pentru dvs, spre a nu cadea din cerul plin de stele al dnei Gribinic, datoare sa va consulte pe viitor, ce rochie imbraca.
Doamna Thalia, mă bucur nespus că ați fost răscolită și ați reverberat precumo strună ciupită când trebuie și de unde trebuie, de talentul pamfletar al colegului Luigi Frigioiu, amator și mai ales iubitor al actelor de cultură în orice ipostaze și in orice poziții…fără număr pot spune…fără număr. Talentul lui, spuneam, se dovedește că i-a precedat renumele astfel că aprecierile dumneavoastră arată că a traversat oceanul ajungându-vă din urmă în Mexic, de unde văd că v-a stimulat să-i transmiteți sincere aprecieri. Eu unul am fost pasionat de talentul dumneavoastră muzical și actoricesc în toate telenovelele în care ați jucat și au fost retransmise și în România, dar descopșăr acum că aveți și talent de cronicar liric astfel că, sincer, năzuiesc să continuați colaborarea ce ați început-o și să ne trimiteți și alte articole, scrise cu har. Al dumneavoastră admirator înfocat, prof. Dan MIHĂESCU.