Inaugurarea lui Putin și Ziua Victoriei – fiori reci pe pielea rușilor

Dorin POPESCU ■

Episodul XII al proiectului analitic CRONICILE MĂRII NEGRE/CMN. Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin elaborat de Asociația Casa Mării Negre/ Black Sea House reliefează opinii și analizele factuale ale experților grupului de reflexie cuprinse în sintezele despre ecosistemul militar, economic, politic, social și de securitatea din regiunea noastră extinsă strtucturate în patru capitole.

I. Cronici albe[1]

• Rusia celebrează modest și cu frici inaugurarea lui Putin și Ziua Victoriei. Federația Rusă se pregătește pentru două evenimente publice relevante. La 7 mai a.c. va avea loc ceremonia de inaugurare în funcție a președintelui Vladimir Putin, reales în urma pseudo-alegerilor din martie a.c. Totodată, la 9 mai a.c. va avea loc, în 28 de orașe din Federația Rusă, tradiționala paradă militară cu ocazia celebrării Zilei Victoriei. La festivitățile de la 9 mai vor participa în total cca 50.000 militari ruși. La Moscova, vor lua parte la Parada Militară cca 9.000 de militari. Autoritățile ruse organizează, pe toată durata lunii mai a.c., și o expoziție, la Moscova, în Parcul Victoriei, cu titlul “Trofeele armatei ruse”, în cadrul căreia este expusă și tehnică militară occidentală capturată în războiul din Ucraina. Alături de președintele rus, vor fi prezenți la parada din Piața Roșie mai mulți șefi de stat din țări ale Comunității Statelor Independente, precum și din țări ai căror lideri sunt loiali Kremlinului, precum Laos sau Guineea-Bissau. Prezențele modeste și exotice la parada militară de la Moscova vor confirma izolarea internațională reală a Rusiei și nefrecventabilitatea președintelui rus în plan internațional. Autoritățile ruse au luat măsuri excepționale pentru derularea fără incidente deosebite ale evenimentelor publice de la 9 mai a.c. Predicții: Evenimentele menționate se vor desfășura fără probleme deosebite, în contextul măsurilor draconice adoptate. Prezențele internaționale la celebrarea Zilei Victoriei vor fi modeste și vor reflecta rolul șubred al Rusiei în noua ordine mondială. După inaugurarea președintelui Putin, sunt posibile schimbări în guvernul Federației Ruse.
• Moscova își amplifică atacurile hibride împotriva unor țări europene. MAE polonez a transmis public, recent[2], că mai multe instituții de stat au fost atacate cibernetic de către hackerii ruși din grupările controlate de Direcția de Informații Militare / GRU a Forțelor Armate ale Federației Ruse. În aceeași zi, autoritățile executive de la Berlin au transmis că aceste grupări (APT28 și Fancy Bear) au efectuat atacuri cibernetice multiple asupra unor instituții publice din Germania. Și autoritățile cehe au raportat atacuri similare. NATO acuză oficial Federația Rusă de intensificarea activităților hibride împotriva țărilor membre și Alianței ca întreg, inclusiv activități de dezinformare, acțiuni cibernetice și sabotaj, cu scopul de a slăbi sprijinul acestor țări față de Ucraina. Mai multe cazuri de spionaj în favoarea Rusiei sunt anchetate în momentul de față în Cehia, Estonia, Germania, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie. “Dezinformare” – este reacția Moscovei, la nivelul MAE. Predicții: Atacurile hibride rusești asupra unor țări europene se vor multiplica și diversifica, în contextul electoral cunoscut din Europa, care amplifică vulnerabilitățile sistemului democratic european/occidental și oferă Moscovei un cadru mai larg de acțiune hibridă.
• Evaluări privind nevoia adaptării permanente a acțiunii NATO la crize. Potrivit ministrului lituanian al apărării, Laurynas Kasčiūnas, NATO încă nu are instrumentele corecte de a evalua capacitatea Kremlinului de a se adapta condițiilor actuale de război în Ucraina. Alianța, potrivit oficialului lituanian, aplică principii și criterii de evaluare care nu corespund întru totul realității din teren. Este necesar ca evaluările respective să țină cont de aspecte particulare ale situației interne din Federația Rusă, precum mobilizarea fără riscuri sociale interne a economiei de război sau existența unor resurse umane de mobilizare de până la 25 de milioane de persoane. Oficialul lituanian se pronunță pentru adoptarea, la nivelul Alianței, a unor măsuri rapide precum crearea unor capabilități NATO sporite de prevenție și reacție rapidă la crize pe flancul sudic, creșterea bugetelor alocate apărării peste 2% din PIB-urile țărilor membre și consolidarea substanțială a industriei de apărare.
• Ungaria contestă noile inițiative NATO de sprijin pentru Ucraina. Presa rusă elogiază declarațiile ministrului maghiar de externe, Péter Szijjártó[3], potrivit cărora secretarul general al NATO a solicitat recent țărilor membre NATO să identifice soluțiile de a sprijini Ucraina cu un nou pachet de sprijin de 100 de miliarde de dolari pentru următorii 5 ani; Ungaria contestă justețea acestei noi inițiative. Potrivit oficialului maghiar, „NATO face salturi în depășirea liniilor roșii trasate anterior și, pe lângă faptul că dorește să coordoneze mai îndeaproape livrările de arme către Ucraina și antrenarea soldaților ucraineni, acum vrea să pompeze încă 100 de miliarde de dolari în razboi”[4]. Ungaria se pronunță pentru stoparea războiului, face apel la negocieri și refuză în continuare să furnizeze armamente Ucrainei sau sprijin financiar pentru procurarea de armamente. Potrivit lui Péter Szijjártó, pregătirile pentru un război nuclear ar fi în desfășurare în Europa, iar Budapesta nu va participa la programele NATO de înarmare a Ucrainei și de instruire a militarilor ucraineni, întrucât “pacea în Ucraina se va obține prin negocieri, nu pe câmpul de luptă”. Predicții: Nu sunt semnale din care să rezulte că Ungaria își va schimba linia actuală de raportare la războiul din Ucraina. Exercitarea președinției semestriale a UE de către Ungaria, în a doua jumătate a anului în curs (iulie-decembrie 2024), ar putea inhiba actualele și noile inițiative de sprijin ale Uniunii Europene față de Ucraina, precum și eventuale decizii ale NATO privind Ucraina așteptate a fi adoptate/enunțate la Summitul din iulie a.c. al Alianței. 
• Rusia își construiește o nouă Pobeda la Chișinău. Înființarea blocului politic Victoria/Pobeda, la Moscova, cu participarea unui auditoriu pro-rus și a unor lideri politici marcanți din UTA Găgăuzia, confirmă sprijinirea directă a acestei formațiuni de către Moscova. Pobeda a devenit o creație politică explicit rusească. Interesul Moscovei și banii lui Ilan Șor reprezintă baza acțiunii politice a blocului Pobeda. Noua formațiune a luat decizia de a participa, la 20 octombrie a.c., la alegerile prezidenţiale şi la referendumul privind apartenența Republicii Moldova la UE. Predicții: La alegerile prezidențiale de la 20 octombrie a.c., din Republica Moldova, s-au conturat deja două mari orientări: orientarea pro-europeană (al cărei nucleu îl reprezintă Maia Sandu, candidat la funcția de președinte, precum și formațiunile politice ce o vor susține) și orientarea populist-radicală pro-rusă Pobeda. Se așteaptă constituirea celui de-al doilea pol pro-rusesc (cel principal), în jurul Partidului Socialist și al Partidului Comunist (acesta este încă în curs de constituire; candidatul acestui bloc va reprezenta cel mai puternic contracandidat al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din octombrie a.c.), precum și reorientări/clarificări ale segmentului politic pro-românesc din Republica Moldova. Moscova și-a enunțat cu pompă mica (sa) Pobedă, pentru a adormi vigilența privind marea Pobedă pe care o pregătește pentru alegerile din toamnă (candidatul principalului bloc politic pro-rus din Republica Moldova). Cu locotenenții lui Șor, Moscova abia se încălzește pentru alegerile prezidențiale din octombrie a.c.
• Planuri multiple ale Moscovei pentru destabilizări și creșterea influenței ruse în Republica Moldova. Autoritățile din Republica Moldova s-au autosesizat și au deschis o anchetă în care sunt vizați susținătorii noului bloc politic Victoria/Pobeda al fugarului Ilan Șor. Recent, procurorii au deschis un dosar penal pentru contrabandă în urma perchezițiilor efectuate în mai multe localități, la domiciliile mai multor membri ai unui grup infracțional care au participat, recent, la așa-numitul Congres de constituire a noului bloc politic Victoria/Pobeda (Moscova), percheziții în urma cărora au fost ridicate sume în lei și în valută în valoare totală de peste 20 de milioane de lei; sumele respective, introduse în Republica Moldova de mai mulți curieri, erau destinate finanțării ilegale a unor formațiuni politice pro-ruse. Numeroase voci din Republica Moldova se pronunță pentru deschiderea unor anchete de trădare împotriva liderilor politici care au participat la așa-numitul Congres de la Moscova al simpatizanților lui Ilan Șor. Episodul confirmă existența unor planuri multiple ale Moscovei pentru destabilizări și creșterea influenței ruse în Republica Moldova, în context electoral. Reacția autorităților de la Chișinău este moderată și adecvată.
• Guțul, din sufrageriile Kremlinului în boxa acuzaților. A început procesul penal deschis împotriva bașcanei UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul[5]. Primele audieri vor avea loc la 27 mai a.c. Guțul este acuzată că, în complicitate cu alți colegi de partid din partidul pro-rus Șor, interzis în prezent în Republica Moldova[6], a fost implicată într-o direcționare sistematică de fonduri necontabilizate în perioada 2019-2022 pentru a finanța acest partid[7]. Guțul este acuzată totodată că a plătit mai multe persoane pentru a participa la protestele antiguvernamentale organizate de Partidul Șor în anul 2022. În cazul unei condamnări, Guțul riscă închisoare cu executare între doi și șapte ani, precum și interzicerea exercitării unor funcții guvernamentale. Bașcana UTA Găgăuzia contestă aceste acuzații și pretinde că ar fi victima unui proces comandat și orchestrat politic de președinta Maia Sandu, proces pe care îl numește “o infracțiune împotriva Găgăuziei și a întregii Moldove”. Predicții: Procesul împotriva bașcanei UTA Găgăuzia se va desfășura lent și fără surprize strategice, pentru a nu-i da acesteia muniție electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna anului în curs.
• “Șansa” își caută culoarul spre Victorie/Pobeda. La 19 mai a.c. se vor desfășura alegeri locale repetate în unele localități din Republica Moldova. Noutatea scrutinului o reprezintă participarea în premieră la aceste alegeri a formațiunii politice „Șansă” (prin decizie a Comisiei Electorale Centrale[8]), exclus din cursă la alegerile locale anterioare. La aceste alegeri participă 63 de partide. Există posibilitatea ca, datorită reincluderii partidului „Șansă” în cursa electorală, în unele localități din sud (Cairaclia, Salcia și Cealîc din raionul Taraclia, Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia) să fie alese administrații pro-Șor. Totodată, decizia CEC respectivă poate reprezenta un culoar favorabil pentru participarea acestui partid, în cadrul blocului politic Victoria, la alegerile prezidențiale de la 20 octombrie a.c.
• România și Republica Moldova își consolidează cadrul de cooperare militară. Guvernul României a aprobat recent, prin Memorandum, modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar (document semnat la Chişinău, la 20 aprilie 2012). În document au fost introduse noi prevederi prin care cele două părţi se vor sprijini reciproc în diferite domenii: „Prin acest Memorandum, se modifică Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, în sensul introducerii unei prevederi prin care cele două părţi se vor sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, sprijinul financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă”.
• Atacurile rusești împotriva obiectivelor infrastructurii ucrainene vor continua în rim alert. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în luna aprilie a.c., trupele rusești au folosit împotriva Ucrainei peste 300 de rachete de diferite tipuri, cca 300 de drone „Shahed” și peste 3.200 de bombe aeriene ghidate. Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat[9] că aproximativ jumătate din sistemul energetic al Ucrainei a fost avariat în urma bombardamentelor rusești, prioritar în urma utilizării masive a rachetelor balistice.
• Predicții: Până la consolidarea credibilă a apărării antiaeriene ucrainene cu sprijin occidental, atacurile rusești împotriva obiectivelor infrastructurii ucrainene vor continua în ritm alert.
• Putin își va continua tactica agresivă în Ucraina – evaluare CIA. Directorul CIA a declarat în Congresul american că Rusia și-a intensificat loviturile împotriva infrastructurii energetice ucrainene pentru a nu permite Kievului să își redisloce armamente și trupe pe front, pentru a întârzia producția de armament și a impinge Ucraina spre negocieri de pace. Potrivit acesteia, transferul, de către mai multe companii chineze, a unor componente și materiale cu utilizare duală către Complexul Militar-Industrial rusesc, reprezintă unul din factorii care au modificat dinamica frontului în Ucraina în favoarea Kremlinului; potrivit evaluărilor CIA, Putin apreciază că situația internațională și internă se dezvoltă în favoarea sa și, cel mai probabil, își va continua tactica agresivă în Ucraina; în acest context, este improbabil sfârșitul războiului în perioada următoare.
• SUA acuză Federația Rusă de utilizarea unor arme chimice. SUA au acuzat în premieră Federația Rusă de utilizarea unor arme chimice în războiul împotriva Ucrainei, ceea ce ar reprezenta o încălcare directă a Convenției privind interzicerea armelor chimice. Acuzațiile au fost formulate de către Departamentul de Stat al SUA; potrivit acestuia, “utilizarea de arme chimice este legată de dorința de a alunga militarii ucraineni de pe poziții întărite și de a obține succese tactice pe front”. În acest context, SUA au introdus noi sancțiuni împotriva instituțiilor din Federația Rusă implicate în programele de producere și utilizare a armamentelor chimice și biologice. Moscova neagă acuzațiile Washingtonului.
• Ucraina își consolidează apărarea pe direcția Ciasov Iar. Brigada 110 Mecanizată Independentă  a Forțelor Armate ucrainene revine pe front, după o pauză de cca 2 luni. Între timp, Brigada 67 Mecanizată Independentă a Forțelor Armate ucrainene (redislocată în zonă în martie a.c.) pierde teren în luptele pentru apărarea orașului Ciasov Iar. Este foarte posibilă dislocarea efectivelor Brigăzii 110 în dispozitivul de apărare de la Ciasov Iar, pentru a consolida apărarea acestui centru logistic strategic.
• Summitul pentru pace din Elveția. Ministerul elvețian de externe apreciază că la Summitul pentru pace în Ucraina, care se va desfășura în Elveția, în perioada 15-16 iunie a.c., vor fi prezente delegații din peste 160 de țări și organizații internaționale (dintre care peste 120 de state), inclusiv reprezentanți ai țărilor G7, BRICS, Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai unor organizații internaționale (ONU, UE, Consiliul Europei) și organizații religioase (Vaticanul, Patriarhia Ecumenică a Constantinopolui). Potrivit comunicatului oficial, partea rusă nu a fost invitată pentru că oficialii de la Moscova au declarat în dese rânduri că nu sunt interesați să participe la primul Summit dedicat păcii. Obiectivul declarat al acestui Summit este să inițieze procesul de pace în Ucraina; obiective corelate: stimularea procesului de negociere, crearea unei platforme de dialog, asigurarea unui cerc cât mai larg de participanți și stabilirea condițiilor pentru atragerea tuturor părților în acest proces; este planificată elaborarea unei foi de parcurs pentru soluționarea pașnică, politico-diplomatică, a conflictului: “obiectivul final este acela de a apropia pacea și de a elabora pași concreți în această direcție”. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia depune eforturi pentru a sabota acest Summit. Potrivit ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba, Rusia poate deveni parte a negocierilor după ce i se va prezenta documentul de pace convenit în cadrul primului Summit, cel din Elveția. “O Conferință fără participarea Rusiei nu va avea rezultate concrete și reale în sensul obținerii păcii”, a declarat din nou[10] Dmitri Peskov. Este incertă în continuare prezența Chinei la Summitul din Elveția. Predicții: China va participa la Summit, la un nivel de reprezentare moderat. Sunt șanse reduse ca la Summit să fie convenit un document sub forma unei foi de parcurs, care să fie agreat de toți participanții la Summit.
• Ambiguitatea strategică a Europei sporește. Președintele Emmanuel Macron a declarat[11] că Franța va analiza în mod responsabil varianta trimiterii de trupe în Ucraina în cazul în care armata rusă va rupe linia frontului, iar Kievul va solicita oficial sprijinul și intervenția militară a Franței. Potrivit lui Emmanuel Macron, obiectivul strategic prioritar al Franței este să nu permită victoria Rusiei. Declarațiile sale au fost din nou dezavuate la Moscova, de către Maria Zaharova (purtătoarea de cuvânt a MAE rus) și Dmitri Peskov (purtătorul de cuvânt al Președinției ruse), care a menționat “tendința foarte primejdioasă a președintelui Macron” de a inflama conflictul prin declarații de acest gen. Primele reacții în Europa față de noile declarații ale președintelui francez sunt la fel de diferite ca și reacțiile la declarațiile anterioare similare ale președintelui francez (ministrul polonez de externe susține teza ambiguității strategice propuse de Macron, în timp ce oficiali din Italia[12] și Marea Britanie[13] evidențiază riscurile generate de declarații de acest gen). Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a declarat în context că “poziția Italiei este clară: vom ajuta Ucraina în toate modurile posibile, însă excludem o intervenție directă pe teren a militarilor noștri”[14]. Presa rusă aservită Kremlinului titrează că declarațiile lui Macron ar pregăti terenul pentru o solicitare oficială de sprijin din partea Kievului.
• Noi forme de amenințare rusă în Europa. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a transmis[15] către Seimul polonez un proiect legislativ care ia în calcul noi forme de amenințare din partea Federației Ruse și stabilește în mod detaliat acțiunea organelor de stat în cazul unei amenințări externe la adresa securității țării; documentul prevede întărirea capacității de apărare a țării și măsuri de consolidare a infrastructurii de securitate națională. Potrivit comunicatului Biroului de Securitate Națională al Poloniei, proiectul legislativ prevede introducerea de modificări în pachetul legislativ actual al securității și apărării, în direcția consolidării capabilităților de luptă împotriva amenințărilor hibride și unor agresiuni militare directe, reprezentând “un răspuns la noile forme de amenințare din partea Federației Ruse împotriva Poloniei și altor țări membre UE și NATO”. Potrivit declarațiilor recente ale premierului polonez Donald Tusk, “Europa se află în prezent într-o epocă pre-război”.
• Londra își sporește sprijinul pentru Ucraina. Prezent într-o nouă vizită la Kiev[16], ministrul britanic de externe David Cameron a promis că Marea Britanie va acorda Ucrainei anual un sprijin financiar de cca 3 miliarde de euro, “atâta timp cât va fi nevoie”, întrucât “acest război reprezintă provocarea generației noastre”. Acesta a declarat că Londra permite utilizarea armamentelor britanice în efectuarea de lovituri ucrainene asupra unor ținte aflate pe teritoriul Federației Ruse: “Ucraina are dreptul de a lovi în interiorul Rusiei pentru că Rusia lovește în interiorul Ucrainei”[17]. Oficialul britanic a anunțat un nou sprijin tehnico-militar acordat Ucrainei, care include bombe teleghidate și rachete de apărare antiaeriană. Marea Britanie are, de asemenea, planuri pentru dublarea producției de muniție prin investiții masive în domeniu, de cca 10 miliarde de euro în următorii 10 ani. Oficialul britanic a confirmat și un sprijin de cca 36 milioane de euro pentru infrastructura energetică a Ucrainei, promițând totodată și creșterea, în perioada următoare, a angajamentului și contribuțiilor țărilor partenere Marii Britanii în cadrul Fondului Internațional pentru Ucraina. MAE rus l-a convocat[18] pe ambasadorul britanic la Moscova, pentru clarificări pe această temă.
• Rusia, măsuri sporite de securitate în plan intern. Recent, autoritățile ruse au decis interzicerea intrării pe teritoriul Federației Ruse a mai multor cetățeni ai Tadjikistanului, la punctele de frontieră dintre Kazahstan și Federația Rusă, situație care a generat o reacție publică negativă a ministerului tadjic de externe. Oficialii ruși motivează această decizie prin măsurile sporite de securitate care au fost adoptate în Rusia după atentatul terorist de la 22 martie a.c. de la mallul Crocus City Hall și prin nevoia prevenirii unor atentate similare. Mai mulți cetățeni străini reclamă totodată durata mare a controlului pașapoartelor acestora la intrarea în Federația Rusă prin intermediul punctelor terestre de trecere a frontierei. Ministerul de externe al Kârgâzstanului a recomandat recent cetățenilor săi să se abțină de la efectuarea de călătorii în Federația Rusă fără motive întemeiate, în contextul măsurilor consolidate de securitate adoptate de autoritățile ruse și al înăspririi măsurilor de control la granițele de stat ale Federaiei Ruse. În luna aprilie a.c., autoritățile ruse au refuzat intrarea în Federația Rusă a 69 de cetățeni kârgâzi. Evaluări: Măsurile adoptate de Rusia sunt în totală contradicție cu narativul ipocrit al Moscovei privind presupusa urmă ucraineană în pregătirea și desfășurarea atentatului terorist din martie a.c. Acest narativ nu mai circulă în spațiile publice rusești, fiind expirat din punctul de vedere al utilității.

• Vizita președintelui chinez Xi Jinping în Franța. La 5 mai a.c. a început vizita președintelui chinez într-o serie de țări europene, precum Franța, Serbia și Ungaria. Recent s-a desfășurat vizita cancelarului german la Beijing. Președintele chinez a declarat că a venit la Paris, în vizită, cu trei mesaje principale: deschiderea piețelor chineze pentru companiile occidentale, transmiterea înțelegerii, de către Beijing, a mizei războiului din Ucraina pentru țările europene și, respectiv, respectul reciproc și coexistența pașnică între state la nivel global. Vizita liderului chinez la Paris nu a generat evoluții substanțiale vizibile. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Sholz au discutat și convenit anterior posibile poziții comune ale Franței și Germaniei față de China, în contextul vizitei oficiale în Franța a președintelui chinez.
• Vedete estoniene de patrulare pentru Ucraina. Estonia a predat Ucrainei două vedete de patrulare din clasa Patrol 18 WP (Р01 Roland și Р02 Risto), redenumite “Irpin” și “Reni”; cele două nave vor îndeplini sarcini pe linia asigurării navigației civile: navele au fost produse de compania estoniană Baltic Workboats AS și au fost predate Serviciului de căutare-salvare pe mare al Ucrainei. 
• O a doua vizită la vârf pentru Erdogan este îndelung amânată. După amânarea repetată a vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Turcia, se amână sine die și vizita președintelui turc Recep Erdogan în Statele Unite, vizită anunțată de autoritățile turce și pregătită prin deplasarea în State a ministrului turc de externe. Potrivit analiștilor turci, amânarea vizitei respective a fost propusă de Washington, pe fondul divergențelor actuale dintre SUA și Turcia.
• Moscova îl caută pe Zelenski. Oficialitățile ruse au anunțat[19] că l-au dat în căutare pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Potrivit Ministerului rus de Interne, acesta ar fi căutat pentru încălcarea unui articol neprecizat al Codului Penal. Este dat în căutare totodată și fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko[20]. Pe lista persoanelor căutate mai figurează diferite personalități europene precum Kaja Kallas (premierul Estoniei, introdus în lista menționată în februarie a.c.) și numeroase alte oficialități din țările baltice. Autoritățile ucrainene numesc ”propagandistică” decizia autorităților ruse și amintesc că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, are emis un ordin de arestare din partea  Curții Penale Internaționale, valabil și cu titlu obligatoriu în cca 120 de state ale lumii.

II. Coduri roșii[21]

• Rusia va răspunde noilor “escaladări”. Deocamdată, propagandistic. Tot mai frecvente au devenit declarațiile oficialilor ucraineni potrivit cărora limitările anterioare privind utilizarea tehnologiilor și armamentelor occidentale pentru efectuarea de lovituri asupra unor obiective aflate pe teritoriul Federației Ruse nu mai sunt actuale. În acest context, a redevenit actuală teza reluării loviturilor asupra podului Kerci, obiectiv strategic al armatei ucrainene. Recent, ministrul britanic de externe David Cameron a declarat public că Londra permite Ucrainei să utilizeze armamente de proveniență britanică împotriva unor ținte de pe teritoriul Federației Ruse. Declarațiile acestuia au provocat reacții dure ale Moscovei, prin Maria Zaharova (purtătoarea de cuvânt a MAE rus), care a transmis că “Rusia va răspunde” în acest caz, așa cum ar face-o orice țară nucleară[22] și Dmitri Peskov (purtătorul de cuvânt al Kremlinului), care a apreciat drept extrem de primejdioase declarațiile oficialiului britanic, care “reprezintă o escaladare directă a tensiunii și ar putea reprezenta un potențial pericol pentru securitatea europeană”. Președintele Putin a dispus[23] efectuarea, în perioada următoare, a unor exerciții cu armamente nucleare tactice, ca răspuns la noile „escaladări” (declarațiile președintelui francez și ale premierului britanic, noile măsuri de sprijin occidental față de Ucraina etc.). Evaluări: Măsura este privită ca fiind una pur propagandistică, ce încearcă să acrediteze teza unui președinte puternic/salvator (la început de mandat), care va conduce ferm și fără ezitări o țară aflată “în război cu NATO”.
• Chișinăul, Janus bifrons. În Republica Moldova vor avea loc, la 9 mai a.c., activități publice multiple menite a celebra, separat, atât Ziua Europei, cât și Ziua Victoriei. Oficialii Delegației UE la Chișinău au transmis public că “nu există nici o contradicție între a omagia persoanele decedate în cel de-al Doilea Război Mondial și sărbătorirea Zilei Europei. Uniunea Europeană a fost creată după cel de-al Doilea Război Mondial ca un proiect de pace, ca să nu mai existe niciodată un alt război pe continentul european”. Festivitățile dedicate Zilei Europei vor începe pe 9 mai, la ora 12:00; cu această ocazie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău va fi inaugurat „Orașul european”. În aceeași zi, la 9 mai a.c., o serie de formațiuni politice pro-ruse organizează, la Chișinău, marșul dedicat Zilei Victoriei – manifestația „Regimentul Nemuritorilor” (dedicată „Zilei Victoriei” și organizată de comitetul „Victoria”). Predicții: Autoritățile din Republica Moldova sunt conștiente de riscul unor coliziuni stradale/publice ce se pot produce la 9 mai a.c., în contextul interesului sporit al Moscovei de a crea premisele favorabile unor destabilizări în Republica Moldova. Aceste premise nu sunt încă create, iar tentativele de destabilizare a situației din Republica Moldova nu vor depăși stadiul unor turbulențe episodice, la 9 mai a.c.
• Criza din Georgia, fără “luminița de la capătul tunelului”. Situația politică din Georgia s-a transformat într-o criză internă autentică. Protestele publice și politice împotriva adoptării Legii privind transparența influenței străine indică un nivel de rezistență fără precedent a societății georgiene față de impulsurile politice ale lumii ruse. De cealaltă parte, insistența guvernului de la Tbilisi de a continua dezbaterile privind adoptarea acestui proiect legislativ, votat deja în două lecturi, este toxică pentru stabilitatea internă a Georgiei și pentru parcursul ei euroatlantic. Clivajele interne se adâncesc rapid în Georgia. Ultimele zile au demonstrat fără dubiu că Europa și SUA nu percep această inițiativă ca pe una care ar răspunde unor nevoi politice interne sau care ar corespunde principililor și valorilor europene, așa cum pretindeau inițial, în mod ipocrit, inițiatorii legii. Este cert că, în aceste zile, la Tbilisi, se dă o nouă bătălie între lumea rusă și cercurile pro-europene din Georgia. Guvernul georgian sacrifică relațiile sale cu SUA și cu UE din interese politice înguste. Ambasadoarea SUA la Tbilisi, Robin Dunnigan, a acuzat membrii guvernului să nu doresc să continue discuțiile cu SUA privind parteneriatul strategic dintre cele două țări. Potrivit acesteia, decizia guvernului de a impune această lege a îndepărtat țara de la viitorul ei european, iar “câțiva membri ai guvernului au decis să atace cei mai mari susținători ai suveranității Georgiei – SUA și UE. Cerem guvernului Georgiei să sprijine predictibilitatea cursului european al Georgirei, înscris în Constituția Georgiei”. Mai multe țări europene, precum și instituții și organizații internaționale, au condamnat violențele recente[24] împotriva protestatarilor și utilizarea excesivă a forței împotriva acestora. Concluzia reprezentanților instituțiilor internaționale și a țărilor occidentale (printre care  Joseph Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Exteerne și Politică de Securitate, Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei, Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, MAE suedez, MAE norvegian, MAE Estonian etc.) este că “Visul Geoergiei devine tot mai clar un coșmar pentru populația Georgiei”[25]; oficialitățile europene sprijină “Visul European” al Georgiei[26], care este mai presus de “Visul Georgian”, iar legea respectivă va construi în Georgia mai degrabă “Visul Rusesc”. “Adoptarea acestei legi nu răspunde așteptărilor și principiilor UE și va îndepărta Georgia de la calea ei europeană”, a declarat recent[27] Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE. Mai mulți oficiali europeni propun chiar sancțiuni individuale împotriva lui Bidzina Ivanishvilli și tuturor celor care au votat și vor vota final acest proiect legislativ, retragerea statutului de candidat al Georgiei, înghețarea fondurilor europene etc.
• Noi tensiuni și confruntări de-a lungul frontierei azero-armene. În pofida unor evoluții pozitive în negocierile bilaterale azero-armene privind procesul de delimitare a frontierei, noi tensiuni și confruntări au loc în diferite regiuni de la frontiera celor două state, în special în mai multe localități din provincia Tavuș. Un acord bilateral de principiu privind delimitarea frontierelor pare a fi fost atins în cadrul acestui dialog. Pe baza acestui acord, procesul tehnic, fizic de delimitare și demarcare a frontierei a început deja[28]. Derularea acestui proces a generat reacții ostile la nivelul populației mai multor localități de la frontiera azero-armeană.

III. Alerte gri[29]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova, Georgia și Armenia.

IV. Lebede negre[30]

• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.

---

[1] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.

[2] La 3 mai a.c.

[3] portfolio.hu

[4] Péter Szijjártó, pentru canalul de televiziune M1

[5] La 24 aprilie a.c., Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a anunţat că a finalizat urmărirea penală şi a trimis-o în judecată pe Evghenia Guţul.

[6] Printre care președintele Adunării Naționale a UTA Găgăuzia, deputați locali ai Adunării, primari ai unor localități din Găgăuzia.

[7] Partid înființat și condus de Ilan Șor, un om de afaceri pro-rus în exil, condamnat pentru fraudă în Republica Moldova.

[8] Anterior, la alegerile locale din toamna 2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis excluderea din cursă a concurenților electorali din partea partidului „Șansă”, argumentând că, potrivit rapoartelor instituțiilor de drept, aceștia ar fi exercitat influențe asupra proceselor electorale pe teritoriul Republicii Moldova în scopul promovării intereselor Federației Ruse. Acțiunile ar fi fost demarate de un grup criminal organizat condus de Ilan Șor prin intermediul partidului „Șansă”.

[9] Interviu acordat publicației Foreign Policy  

[10] La 2 mai a.c., în cadrul unui briefing de presă

[11] În cadrul unui interviu pentru publicația The Economist, publicat la 2 mai a.c.

[12] Ministrul Apărării, Guido Crosetto

[13] Ministrul de externe David Cameron

[14]  Interviu acordat publicației Corriere della Sera

[15] La 2 mai a.c.

[16] La 2 mai a.c.

[17] The Guardian, ediția din 2 mai a.c.

[18] La 6 mai a.c. În aceeași zi a fost convocat la MAE rus și ambasadorul Franței în Federația Rusă.

[19] La 4 mai a.c.

[20] În decembrie 2023, a fost dat în căutare și directorul Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei, Kirill Budanov.

[21] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.

[22] Ulterior, președintele rus Vladimir Putin a dispus efectuarea de exerciții cu armamente nucleare tactice.

[23] La 6 mai a.c.

[24] 30 aprilie și 1 mai a.c.

[25] Thomas Hacker, deputat în Parlamentul Germaniei

[26] Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei

[27] La 29 aprilie a.c.

[28] Inițierea acestui proces a fost salutată recent de către președintele azer în cadrul ceremoniei de deschidere a celei de-a șasea ediții a Forumului Mondial pentru Dialog Intercultural / World Forum on Intercultural Dialogue de la Baku.

[29] Alerte de intensitate medie.

[30] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.