Luigi FRIGIOIU ■
Corul Național de Cameră „Madrigal-Marin Constantin” e unul din cele mai renumite ansambluri de gen din România și Europa. Numele provine de la “madrigal”, o formă de muzicii camerale. Sub bagheta fondatorului, maestrul Marin Constantin, a susținut peste 4.500 concerte pe scenele lumii, devenind cea mai cunoscută formație corală românească. Fondat în 1963, Madrigal a cucerit elogiile criticii muzicale internaționale fiind distins cu numeroase premii și distincții.
Cu ocazia sărbătoririi Sfintei Maria, Madrigal a susținut concerte, la mare, în 3 zile. Joi, 15 august, la 6 dimineața, într-o amenajare specială, la “Zoom Beach”, s-a prezentat un “promo” gratuit. De aceea, înainte de răsăritul soarelui, plaja a fost luată cu asalt. Coriștii au făcut vocalize și, până să se așeze cei prezenți pe scaune, reprezentația s-a încheiat. Totul a durat cam 20-30 minute. Întârziații au prins doar aplauzele de final. Sigur, o mișcare de înviorare, la 5 dimineața, nu face rău la organism. Mai ales, alpinismul fără frânghie pe versații abrupți ai malului spre plajă…
Cei mai fericiți păreau un grup de USR-iști locali ce se gudrau pe lângă proaspăta lideră și candidată la președinția României, Elena Lasconi. În frunte lăudătorilor, “loser-ul” Stelian Ion, etern aspirant la Primăria Constanța, fost contra-tenor sau castrato la corul Vox Maris, cam așa ceva indecis. De altfel, e singur loc unde Stelian a performat pentru că, în avocatură, e în căutarea primului proces câștigat, deși nu mai are mult până la pensie. Toți useriștii constănțeni încercau s-o convingă pe Elena Lasconi să-i pună cât mai sus pe lista alegerior parlamentare. Fosta protevistă îi asculta absentă, mirată că Marea Neagră e albastră și pare un câmp ceva mai lung decât cel din Câmpulung peste care e primăriță.
Vineri, 16 august, startul s-a dat la ora 21, așa că am putut admira apusul de soare. Organizatorii au anunțat: cei cu bilete în stânga, cei cu invitații în dreapta. “Invitații de onoare” erau în număr covârșitor, parcă se mutase Primăria, Consiliul Județean și Prefectura la “Zoom Beach”. Să fie vorba de mocageală, de snobism? Sau de ambele…
Erwin, un suspin și-un zâmbet de delfin
În așteptarea corului, a urcat pe scenă un personaj ca decupat din celebra animație, “Oblio, lumea capetelor țuguiate”. Părea rezultat în urma încrucișării Roșcovanului cu Pistruiatul, eroii filmelor copilăriei. Fiind întuneric, doar când s-a prezentat am înțeles că e ominiprezentul, omnipotentul, omnivorul etc Erwiiin Șiiimșeensooohn! Proaspăt laureat Oscar Luxury (varianta autohtonă, de baltă, al faimosului premiu). Profitând că reprezentanții Primăriei și CJ-ului sunt laolaltă, Erwin și-a spus oful: vrea bani, cât mai mulți bani publici pentru proiecte artistice megalomaniace. Ținta lui: declararea Constanței, capitală culturală europeană (peste vreo 100 de ani)!? Încă n-a chelit dar, se vede treaba, Erwin își dorește, deja, o tichie de mărgăritar. Deși, în această vară, a primit o căruță de bani din bugetul Constanței ca să aducă, în nume propriu, toate teatrele posibile și imposibile din țară (de stat, private, experimentale etc) în cadrul Programului SEAS. În timp ce, Teatrul Danovski, n-a avut fonduri nici pentru un singur spectacol (!) pe treptele de la intrare. Nu mai vorbim că s-a renunțat la renovarea clădirii ajunsă ruină.
Înțeleg, Erwin plutește în sfere înalte, își construiește cultul personalității din bugetul local dar, e timpul să revină pe pământ. Astfel, ar realiza că, în Constanța, nu există nici un sediu de teatru funcțional. Fostul Fantasio are, de ani, schele pe fațadă, Teatrul Danovski e ruină, Teatrul de păpuși (de pe str. Karatzali) stă cu chirie la nepoții lui Zorba. Sindicaliștii n-au mai renovat Casa de Cultură din 90 încoace iar Teatrul de vară Mamaia e WC public. Deci, până o transformă Rabi Erwin în metropolă euroculturală, Constanța rămâne capitala inculturii generale, a incompetenței manageriale, a imposturii administrative…
Sâmbătă, 17 august, Corul Madrigal a susținut un ultim concert la Delfinariu. Nu m-am dus și am ratat, cred, un spectacol unic. În căutarea disperată a notorietății, Erwin putea plonja în bazin ca să asigure, alături de delfini, backgroundul vocal.
Viața ca un ritual
Revenind la concertul Corului Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, de vineri, intitulat “Ritualuri”, a însemnat un spectacol extraordinar (regia: Emil Pantelimon, scenografia: Vladimir Turturică, light desighn: Mircea Mitroi). Dirijoarea Anna Ungureanu a dat un adevărat recital de virtuozitate cu ținută impecabilă și prezență scenică impresionantă. Trăiește muzica și transmite fiorul artistic coriștilor și spectatorilor, în egală măsură.
Prima parte a început cu “Ritualurile Renașterii”. Cu nume inspirat din Renaștere, Madrigal redă de peste 6 decenii, complexitatea și rafinamentul sec. XV-XVI, într-un ritual al redescoperirii și promovării spiritului renascentist. S-a cântat “Ecco la primavera” de Francesco Lamdini (percuție: Em. Pecingină și G. Ilie), “Now in the Month of Meying” de Tomas Morley și “Un jour je m’en allais” de Giaches de Wert.
S-a continuat cu “Ritualuri Spirituale”. Ave Maria, grația plena… puntea ce îmbină muzica sacră, tradiția liturgică și reflecția spirituală, ne invită la Ritualul meditației, rugăciunii și bucurie. Au fost interpretate: “Ave Maria” de Tomas Luis de Victoria, “Pater noster” de Vytautas Miskinis, “Ave Maria” de Franz Schubert (orgă: Abel Corban), Baba Yetu de Christopher Tin (pian: Abel Corban, soliști: Florentina Pușcoi și Denis Maxim; percuție: Adrian Năstac și Em. Pecingină).
“Ritualurile de Lume” au deschis partea a II-a a programului. Sunetele păsărilor și ale naturii, trecerea apei, câmpurile cu flori, dragostea, dorul, absența, pierdere, regăsirea și alte stări ale sufletului sunt Ritualuri universale. Am ascultat: “Fluierașe și buciume” de Mihai Moldovan, “Paparuda” de George Balint, “Cântece de lume” de Anton Pann, Gh Bazavan (solist Denis Maxim), “Mă luai, luai” de Tudor Jarda, “Nunta” de C-tin Arvinte (pian Abel Corban; vioară: Ioana Crudu; percuție și strigături: Em. Pecingină și G. Ilie), “Valurile Dunării” (fragmente) de Iosif Ivanovici & arr. Sabin Păutza (pian: Abel Corban).
“Ritualurile Filozofice” au încheiat concertul. Scrisă special pentru Madrigal, lucrarea “Flăcări și roți” de Corneliu Cezar (soliști: Denis Maximși Silviu Rusu; percuție: Em Pecingină) ne poarta prin Ritualurile ideilor și înțelepciunii. Autorul adună, în armonie, cugetări semnate de diverși filozofi și poeți (Rabindranath Tagore, Omar Khayam, Frederico Garcia Lorca, Heinz Kahlau, Nicolae Labiș, Eugen Jebeleanu).
Felicitări, Zoom Beach! Mulțumim Madrigal! La bună revedere în 2025!
