Dan MIHĂESCU ■
Motto: ”Când clovnul se mută la palat nu devine rege ci palatul se transformă-n circ”. Molliere
Nimic nou sub stelele de rubin ale Kremlinului!
Acum trei zile, la o emisiune gen „Duminica în familie” de pe canalul Rossia 1, cel mai mare pitic din lume și-a gonflat mușchii la ai lui, dând liber la difuzarea unor poze nud din tinerețe cu nevastă-sa lui Donald Trump, de pe vremea când supermodelul Melania Knauss apărea în pictoriale celebre așa cum a fost și cel din 1916 din publicația britanică GQ Magazine.
Comentatorii politici apreciază unanim că piticul kremlinez i-a dat-o golănește la operație lui babai de la Washington, ca să-l destabilizeze psihic și să-i arate cine conduce dansul. Manopera este mizerabilă dar în tușe specifice de avertisment kgb-ist gen: “Și să nu începem să căutăm prin albumele noastre cu poze!”.
Americanii au dat briciul la maimuțe!
De partea cealaltă a Oceanului Atlantic, prima golănie prezidențială a fost defecată în stilul familial imatur de către întâiul născut al “Împăratului Gol” de la Washington, Donald Trump Jr, l-a luat la o miștocăreală de Ferentari pe președintele ucrainean, doar așa ca să se știe cu cine o să aibă de tratat afaceri.
Prințișorul de 46 de ani, fiul cel mare al președintelui american ales, Donald Trump, trimis în judecată în 2023 de o fraudă financiară de 25 milioane USD, a postat și el duminică, pe Instagram, un mesaj de bișnițar coclit către liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în care îi transmite: “Mai ai 38 de zile până își va pierde alocația”,după ce în campania prezidențială taică-su afirma că „Zelenski este cel mai tare om de vânzări din istorie, de fiecare dată când vine în SUA, pleacă cu 60 de miliarde de dolari”, referindu-se la ajutorul furnizat de SUA pentru a combate agresiunea militară rusă.
Povestea asta nu face decât să ne reamintească faptul că Împăratul Gol, care așa cum zice fi-su va ocupa Biroul Oval peste 38 de zile, nu este doar imprevizibil ci și ranchiunos. Amintiți-vă că el a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina în 2019, ulterior Trump devenind parte a unui caz controversat de presupusă presiune asupra lui Zelenski, pentru serviciile politice.
Presupusul șantaj al lui Donald Trump asupra Ucrainei pentru favoruri politice a devenit unul dintre principalele motive ale primei sale puneri sub acuzare în decembrie 2019. Controversa a derivat din afirmația că Trump i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelensky să lanseze investigații care i-ar putea aduce beneficii politice în campania sa de realegere din 2020. Elementul cheie al cazului este apelul telefonic către Zelenski, conversație din 25 iulie 2019 în Trump i-ar fi cerut președintelui ucrainean să-i investigheze pe fostul vicepreședinte Joe Biden și pe fiul său Hunter Biden, membru al consiliului de administrație al companiei energetice ucrainene Burisma. Trump sugera că Ucraina ar primi asistență militară și sprijin politic SUA doar în schimbul cooperării în anchetă. Ăsta pare șantaj pe față, dovedind că președintele american a urmărit doar beneficiul personal în ajutorarea Ucrainei.
Din 2016 până în 2018, Trump nici măcar nu s-a gândit să ajute țara invadată de Rusia dar când a întrezărit posibilitatea unui câștig personal a ajutat Ucraina în 2018. Asistența totală a constat în: 210 rachete antitanc Javelin și 37 de lansatoare, în 2018. Ulterior, au existat mici livrări suplimentare, câteva sisteme radar mobile pentru anti-artilerie AN/TPQ-36 și AN/TPq-49, o cantitate mică de dispozitive de comunicare, cum ar fi sistemele de radio-comunicații prin satelit și echipamentele de criptare a comunicațiilor, câteva zeci de vehicule HMMWV fără blindate, unele echipamente medicale și câteva drone Raven RQ-11B, insuficiente pentru dotarea unei brigăzi.
După aceea, în 2019, a sistat ajutorul și l-a șantajat pe Zelenski pentru obținerea datelor cu care l-ar fi incriminat pe Biden și ar fi avut un avantaj pentru noua sa campanie prezidențial. În 2020 a trimis încă 150 de rachete Jevelin și asta a fost tot, până la sfârșitul mandatului său.
Administrația Joe Biden a continuat să ajute Ucraina imediat după preluarea puterii și în 2021 a trimis echipament în valoare de 650 de milioane de dolari. Până la finalul mandatului, odată cu noua agresiune rusă în 2022, ajutorul a ajuns la peste 50 de miliarde de dolari.
Cine vrea să-l laude pe Trump drept „filantrop” și primul care a ajutat Ucraina, să aibă în vedere și cum a decurs acest ajutor în perioada primului său mandat căci evidențele indică mai degrabă aparențe de șantajist și de profitor în interes personal.
Și pentru că înțelepciunea populară ne învață că cine se aseamănă se adună am avut ocazia să aflăm încă din timpul campaniei electorale de ce Trump l-a desemnat pe senatorul J.D. Vance drept mâna s-a dreaptă; și asta fără ca Partidul Republican să mai aibă ceva de a face cu curentul politic de dreapta.
„Nu voi fi „niciodată adeptul lui Trump”. Nu l-am plăcut niciodată.” „Doamne, ce idiot.” „Mi se pare condamnabil.” Asta spunea JD Vance în interviuri și pe Twitter în 2016, când publicarea memoriilor sale Hillbilly Elegy l-a catapultat spre faimă. În același an, i-a scris în privat pe Facebook lui Josh McLaurin, fostul său coleg de cameră de la Facultatea de Drept, acum senator de stat în Georgia: „Mă tot gândesc că Trump este un ticălos cinic… sau că este Hitler al Americii”.
Câțiva ani mai târziu, Vance s-a metamorfozat din „niciodată Trump” în cel mai fidel aliat al fostului-viitor președinte odată cu nominalizarea ca Vicepreședinte iar fermitatea convingerilor radicale de dreapta l-au catapultat pe autorul textelor critice pe scena campaniei prezidențiale în postura de cea mai mare majoretă a noului Președinte american.
Astfel, din siajul șantajului politic patentat de mentorul său, J.D. Vance își permitea pe 17 septembrie a.c. să transmită mesaje subliminale de la tribuna campaniei electorale precum că: „SUA ar putea renunța la sprijinul pentru NATO dacă Europa încearcă să reglementeze platforma social media X (ex Twitter) a lui Elon Musk”. De asemenea, Majoreta lui Trump mai zicea că „germanii și alte națiuni” – nu Rusia – ar trebui „să finanțeze reconstrucția Ucrainei.
Este foarte posibil ca apropierea lui Trump de Elon Musk, proprietarul X, care a devenit un mare susținător al noului președinte ales, să afecteze relația acestuia cu UE, dacă Comisia Europeană o să amende platforma X pentru încălcarea regulilor de moderare a conținutului.
Vulnerabilitatea prezidențială Elon Musk s-ar fi făcut simțită și în timpul convorbirii telefonice dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Trump, cu ocazia felicitărilor adresate pentru realegerea la Casa Albă, când sponsorul prezidențial a fost strecurat pe fir, conform unor surse din preajma noului președinte.
Apropiații lui Trump au mai dat de înțeles că acesta ar fi un semnal clar că miliardarul din domeniul tehnologiei urmează să aibă un rol important în viitoarea Administrație Trump, potrivit siteului Axios, The Washington Post și The New York Times.
Convorbirea a început cu o conversație între Trump și Zelenski, care a remarcat cât de valoros este serviciul de internet prin satelit Starlink al lui Musk, a declarat una dintre persoanele familiarizate cu conversația lor, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Apoi Trump, care a observat că Elon Musk era alături de el cu el i l-a pasat la telefon lui și Zelenski, ca să-i mulțumească personal pentru accesul la Starlink. „A fost foarte plăcut, Zelenski i-a mulțumit lui Musk pentru terminalele Starlink pe care Ucraina se bazează pentru multe comunicații în timp de război, dar nu l-a lăsat pe Zelenski cu un sentiment de disperare”, a spus un oficial ucrainean despre discuție.
În trecut Musk s-a alăturat, de asemenea, și apelului telefonic al lui Trump cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care a declarat reporterilor că Musk și Trump luau cina împreună în acel moment.
Curat caterincă de bașkani de cartier, speaker la telefon.
Groenlanda către Trump: Mulțumesc, dar nu mulțumesc
Și să nu credeți că doar ucrainenilor le palpită inima de frica lui Putin că vrea să le ia țara cu japca, prin război de agresiune. Probabil pe membrii guvernului și parlamentului din Groenlanda i-a luat din nou durerea de cap după ce au avut certitudinea revenirii în Biroul Oval a Împăratului Gol atâta vreme cât n-a reușit în primul mandat să le cumpere țara, așa cum își propusese, deși aparțin geologic și geografic de Europa.
În 2019, un oficial danez a afirmat că „aceasta este dovada finală că a înnebunit”, despre propunerea președintelui Trump de a cumpăra Groenlanda. La vremea respectivă, Ane Lone Bagger, ministrul de externe al Groenlandei declara presei: „Suntem deschiși pentru afaceri dar nu suntem de vânzare”, în urma știrii cu adevărat bizare de joi 11 august 2016, conform căreia Donald Trump a devenit obsedat de perspectiva de a cumpăra Groenlanda, teritoriul autonom danez, care găzduiește aproximativ 56 000 de locuitori.
Trump și-a întrebat consilierii despre posibilitatea ca guvernul SUA să cumpere cea mai mare insulă din lume, o fantezie derutantă pe care unii membri ai Casei Albe se pare că au sprijinit-o.
Logica în acest caz – în măsura în care există – justificată prin importanța strategică a Groenlandei în asigurarea unei prezențe mai puternice pentru America în zona arctică, dar acest lucru nu are nicio importanță pentru Trump, care cu siguranță a auzit cuvântul „cea mai mare” și a fost imediat cuprins de viziuni ale teritoriului cu numele său dăltuit într-o placă de aur.
Sunt deja presupuneri că în următorii patru ani de mandat Trump se va strădui să-și obțină jucăria ce-i lipsește și să organizeze o discuție serioasă cu Groenlanda pentru a o aduce către SUA; de data aceasta poate ca achiziție imobiliară ci poate printr-un „acord de liberă asociere”.
Pentru Groenlanda, SUA sunt cruciale în ceea ce privește securitatea și apărarea și există deja o bază militară americană aici, Pituffik, înființată în 1943. În același timp, este greu de subestimat importanța Groenlandei pentru securitatea SUA în Arctica, mai ales că tensiunile geopolitice din zonă s-au intensificat după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Mai trebuie luat în calcul și faptul că jumătate din armele nucleare ale Rusiei sunt păstrate în Peninsula Kola din nord-vestul Rusiei, chiar peste granița cu Norvegia și Finlanda.
Cea mai scurtă distanță până la SUA este pe deasupra Groenlandei
SUA au deja în vigoare cinci acorduri de liberă asociere precum cele cu Insulele Marshall și Micronezia (ambele importante pentru securitatea SUA în raport cu China) în cadrul cărora în schimbul sprijinului financiar pentru energie, sănătate și educație americanii primesc drept de operare militară în zonă, inclusiv de a refuza accesul teritorial al armatelor străine.
Cu toate acestea, un acord de liberă asociere similar celor existente ar putea să nu fie la fel de interesant pentru Groenlanda, potrivit lui Rasmus Leander Nielsen, șeful Centrului pentru politică externă și de securitate de la Universitatea Groenlandei, Ilisimatusarfik.
„Va exista pur și simplu o cerință mai mare din partea Groenlandei de a avea un cuvânt de spus. Libera asociere este un concept foarte interesant și ar putea fi un model cu care Groenlanda va lucra în viitor, dar suntem foarte departe de a putea să îl traducem într-o versiune groenlandeză”, a declarat sursa citată subliniind că țările cu acorduri de liberă asociere cu SUA nu au «practic» niciun cuvânt de spus în ceea ce privește politica de securitate în schimbul unui sprijin financiar important și că este puțin probabil ca Groenlanda să dorească un astfel de acord.
Unii experți au subliniat faptul că un astfel de acord – fie cu SUA, fie cu Danemarca – ar putea fi un pas spre independența Groenlandei, un proces care avansează lent, primul proiect al unei constituții fiind prezentat în primăvara anului 2023. Cu toate acestea, având în vedere lipsa unui cuvânt de spus în actualele acorduri de liberă asociere cu SUA, Aaja Chemnitz, un membru groenlandez al parlamentului danez, opinează că acestea nu ar crea independența pe care și-o dorește Groenlanda.
