Paloma PETRESCU ■
Motto: Atenția este poarta prin care experiența intră în conștiință. Dacă o controlezi, controlezi conștiința. Mihály Csíkszentmihályi
● Efectul popcorn brain de la atenție la disfuncție - impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării cognitive
Ce este popcorn brain?
Termenul “popcorn brain” a fost introdus în 2011 de David M. Levy, cercetător la Universitatea din Washington, pentru a descrie o minte mereu „în mișcare”, bombardată de informații rapide și fragmentate. În aceste condiții, persoana respectivă are dificultăți în a se concentra, a procesa emoții sau a rămâne prezentă în activitățile cotidiene. David M. Levy ne invită să ne imaginăm un bol cu popcorn care explodează haotic în toate direcțiile. Ne place, așteptăm să mâncăm floricele!
Așa funcționează creierul afectat de suprastimulare digitală: nu mai poate menține un fir logic, sare de la o idee la alta și devine dependent de noul impuls vizual sau auditiv.
Expunerea constantă la notificări, videoclipuri scurte, scroll infinit și fluxuri rapide de conținut afectează sistemul de dopamină al creierului, responsabil cu recompensele și plăcerea. Astfel, creierul devine tot mai puțin dispus să accepte activități lente și „neinteresante”, cum ar fi cititul, ascultarea activă sau simpla reflecție.
Fenomenul „popcorn brain” nu este doar rezultatul unor alegeri individuale greșite sau a lipsei de voință. Așa cum subliniază Johann Hari în cartea „Hoții de atenție”, trăim într-un sistem care sabotează activ concentrarea umană, pentru profit.
Johann Hari argumentează că industriile digitale, în special rețelele sociale, au creat un mediu în care fiecare secundă de atenție poate fi monetizată. Platformele sunt concepute să te distragă în mod constant, să întrerupă „fluxul mental profund” și să îți mențină creierul într-o stare de alertă și fragmentare permanentă. Exact această stare descrie fenomenul „popcorn brain”.
Unul dintre conceptele centrale din cartea lui J. Hari este ideea că atenția nu este doar o abilitate individuală, ci și o resursă colectivă modelată de structuri sociale și tehnologice. Așadar, responsabilitatea nu e doar la utilizator, ci și la companiile și politicile care permit acest tip de exploatare cognitivă.
„Nu ești distras pentru că ai voință slabă. Ești distras pentru că întreaga economie digitală este construită pentru a-ți fura atenția”, spune Hari.
Această perspectivă întărește ideea că „popcorn brain” nu e o defecțiune izolată a minții, ci simptomul unei culturi care prioritizează viteza, cantitatea și stimularea continuă în detrimentul reflecției și profunzimii. Este posibil ca un număr tot mai mare de oameni să sufere de așa-numitul „popcorn brain”, o stare psihică influențată de stimularea digitală excesivă, în special prin rețelele sociale.
Cum afectează rețelele sociale atenția și emoțiile?
Rețelele sociale au fost create pentru a spori conexiunea interumană, dar, în timp, au fost optimizate pentru retenția atenției. Algoritmii învață ce tip de conținut ne reține cel mai mult și ni-l oferă în exces, ducând la:
- Fragmentarea atenției: ne este tot mai greu să finalizăm o sarcină fără să verificăm telefonul.
- Oboseală mentală: creierul nu are timp să proceseze informația – doar o consumă rapid și trece mai departe.
- Anxietate și iritabilitate: lipsa feedbackului constant din social media poate produce neliniște.
Iată două exemple. Evident numele alese sunt fictive.
- Elevul care nu mai poate citi o pagină
Andrei, elev în clasa a IX-a, obișnuia să citească cu entuziasm romane din literatura sience fiction. După pandemie și creșterea timpului petrecut pe TikTok și Instagram, spune că nu mai reușește să se concentreze nici măcar 10 minute la o lectură. „Îmi vine să verific telefonul încontinuu. Simt că pierd ceva dacă nu sunt online”, povestește el.
Cazul lui Andrei nu este singular – mulți adolescenți experimentează o scădere vizibilă a capacității de atenție și o rezistență scăzută la activități care necesită concentrare. Lectura, scrisul creativ sau chiar învățatul par „plictisitoare” în comparație cu fluxul amețitor de stimuli digitali oferit de mesajele scurte, din rețelele sociale.
- Managerul care se simte „gol” după o zi de scroll
Raluca, 35 de ani, lucrează în marketing și își începe diminețile cu 30 de minute de scroll pe Instagram, apoi navighează între platforme pe tot parcursul zilei. Deși are constant senzația că este „ocupată”, la finalul zilei se simte epuizată, dar confuză: „Am muncit toată ziua, dar parcă n-am făcut nimic concret.”
Aceasta este o consecință directă a popcorn brain: creierul consumă energie procesând cantități mari de informație superficială, dar nu o reține și nu o integrează. Astfel, apare senzația de gol mental și emoțional.
Ce putem face?
Chiar dacă „popcorn brain” nu este o afecțiune oficială, simptomele sale sunt reale și reversibile. Iată câteva măsuri concrete propuse de Johann Hari și David M. Levy:
- Stabilește „insule fără ecrane” în rutina ta zilnică: 30 de minute dimineața sau seara fără telefon.
- Practică monotasking-ul: fă un singur lucru la un moment dat – fără notificări, fără alt ecran alături.
- Folosește aplicații care limitează timpul pe rețelele sociale sau care te ajută să conștientizezi cât de des le accesezi.
- Antrenează-ți atenția cu activități lente: citit, puzzle-uri, scris de mână, desenat.
- Fii atent la corpul și emoțiile tale: agitația, iritarea, oboseala inexplicabilă pot fi semnale că e nevoie de o pauză digitală.
„Popcorn brain” este o metaforă puternică pentru o realitate psihologică a vremurilor noastre: un creier care nu mai are timp să respire, să reflecteze sau să simtă în profunzime. Într-o lume în care atenția a devenit moneda cea mai valoroasă, a învăța să o protejăm devine un act de responsabilitate personală și socială.
Johann Hari argumentează că recâștigarea atenției necesită atât eforturi personale, cât și acțiuni colective pentru a contracara forțele care ne distrag constant. Iată ce ar fi de făcut:
La nivel individual:
- Reducerea multitasking-ului: Hari recomandă concentrarea pe o singură sarcină la un moment dat, evitând comutarea frecventă între activități, care afectează capacitatea de concentrare.
- Limitarea expunerii la rețelele sociale: El sugerează stabilirea unor perioade fără ecrane și folosirea aplicațiilor care monitorizează și limitează timpul petrecut online.
- Îmbunătățirea calității somnului: Un somn adecvat este esențial pentru funcționarea optimă a creierului și menținerea atenției, deci renunțați la scroll înainte de a merge la culcare.
- Petrecerea timpului în natură: Activitățile în aer liber și deconectarea de la tehnologie ajută la refacerea atenției și reducerea stresului.
La nivel colectiv:
Hari subliniază că schimbările individuale nu sunt suficiente și că este necesară o transformare la nivel societal:
- Reglementarea tehnologiei: Propune reglementarea platformelor digitale pentru a împiedica exploatarea atenției utilizatorilor.
- Reforma educațională: Sugerează adaptarea sistemului educațional pentru a încuraja concentrarea profundă și gândirea critică.
- Politici de muncă echilibrate: Recomandă politici care să permită un echilibru între viața profesională și cea personală, reducând stresul și epuizarea.
David M. Levy, în cercetarea sa, arată că într-o lume în care atenția a devenit o monedă de schimb, iar fiecare notificare concurează pentru un fragment din gândirea noastră, nu mai este vorba doar despre disciplină personală, ci despre o formă de rezistență cognitivă. Atunci când ne pierdem capacitatea de a gândi profund, riscăm să pierdem nu doar eficiența, ci și umanitatea noastră.
Soluțiile pe care le propune David M. Levy nu promovează renunțarea la tehnologie, ci la a o folosi cu discernământ.
“Este momentul să ne reconectăm la noi înșine, să ne îmblânzim mintea stimulată artificial și să ne redobândim dreptul la tăcere, reflecție și prezență reală”.
Așadar, azi avem mai multe teme de reflecție, toate pentru a face posibil să continuăm să gândim cu mintea noastră, corelând ceea ce deja știm, cu informațiile noi care ne bombardează neîncetat și fără milă.
- Practicarea tehnologiei conștiente (Mindful Tech): Levy încurajează utilizarea conștientă a tehnologiei, prin observarea atentă a modului în care aceasta ne influențează starea mentală și emoțională. El recomandă exerciții de reflecție asupra experienței digitale pentru a identifica obiceiurile nesănătoase și a le înlocui cu practici mai echilibrate.
- Stabilirea de limite clare: Pentru a reduce suprastimularea, Levy sugerează stabilirea unor perioade fără utilizarea dispozitivelor digitale, cum ar fi „sabatul digital”, în care să ne deconectăm complet de la tehnologie pentru a ne reconecta cu noi înșine și cu cei din jur.
- Crearea de spații fără tehnologie: Amenajarea unor zone în locuință sau la locul de muncă unde utilizarea dispozitivelor digitale este interzisă poate ajuta la reducerea tentației de a verifica constant notificările și la promovarea interacțiunilor față în față.
- Exerciții de conștientizare a utilizării tehnologiei: Levy propune exerciții practice, cum ar fi jurnalizarea experiențelor digitale, pentru a deveni mai conștienți de modul în care tehnologia ne afectează viața și pentru a identifica schimbările necesare în comportamentul nostru.
Gândirea critică este cea care te diferențiază de alții! Repetă asta zilnic![/responsivevoice]
