Călin MARINESCU ■
Președintele Trump și-a dat arama pe față
Marți, 9 decembrie, la nicio săptămână de la lansarea documentului programatic intitulat Strategia Națională de Securitate, Președintele SUA, Donald Trump, reia atitudinea nediplomatică la adresa Uniunii Europene și a națiunilor europene în ansamblu, evident cu excepția Rusiei, într-un interviu acordat publicației Politico.
În declarațiile sale președintele american folosește nuanțe stilistice din care reiese că vechiul continent ar ajuns în faza decadenței totale și iremediabile cauzată de politicile liberal-progresiste iar responsabilii guvernamentali sunt slabi.
Donald Trump a atacat Europa, numind-o „un grup de națiuni în decădere, conduse de oameni slabi”. Fostul președinte american promite, de asemenea, să sprijine candidații politici din Europa aliniați cu viziunea sa radicală.
Această declarație creează un precedent periculos: dacă Statele Unite pot finanța și sprijini candidații care reflectă agenda lor politică în Europa, de ce nu ar face același lucru Europa, sprijinind doar acei candidați din America care apără cu adevărat democrația, libertățile fundamentale și alianța transatlantică?
Toată lumea cu puțină minte la cap a fost consternată zilele trecute de ultima năstrujnicie a Președintelui Statelor Unite ale Americii (SUA), onorabilul Donald Trump, intitulată Strategia Națională de Securitate. Documentul, în ceea ce privește Europa, pare a fi un este un corolar al declarațiilor Președintelui dar și ale Vicepreședintelui J.D. Vance.
Dar ca să înțelegem de fapt despre este vorba, trebuie să rememorăm fapte și evenimente petrecute sub administrațiile excentricului președinte, la Casa Albă.
Încă din timpul primului său mandat Trump a tratat Comunitatea Europeană cu fel de fel de critici, în special în ceea ce privește finațarea politicii de apărare a țărilor membre dar și privind relațiile comerciale cu SUA, net în favoarea europenilor.
În parte avea dreptate. Statele Unite cheltuiau spre o mie de miliarde de dolari pentru susținerea celei mai puternice armate din lume care avea o parte importantă, peste o sută de mii de miltari cu tehnica aferentă dislocată în Europa, în timp ce state cu economie puternică cheltuiau infinit mai puțin pentru apărare.
După ce a revenit la Casa Albă, l-am auzit spunând că de data aceasta știe cum să procedeze; și a știut. A declarat stare de necesitate, cu sprijinul republicanilor din Congres, considerând că SUA se află într-o situație limită, susținere lipsită de o bază reală, situație ce ia conferit drepturi și atribuții excepționale în exercitarea mandatului.
Cu toți ne amintim de ordinele sale executive, semnate în chip demonstrativ cu markere neagre, în fața presei, modalitate de ligiferare prin care a evitat controlul Congresului. Astfel, a reușit să devină singura persoană care dispune de politica generală a țării.
Democrații au atacat în Congres respectiva hotărâre a Președintelui Trump, dar la vremea aceea republicanii au votat contra inițiativei democrate, probabil și din solidaritate de partid.
Astăzi, Congresul, în continuare majoritar republican, încearcă timid, să revină la conducerea țării, conform Constituției. De exemplu se pregătește o lege privind interzicerea retragerii trupelor americane din Europa, una dintre marotele Președintelui.

Acum, toate cancelariile europene și mai ale organismele comunitare de la Bruxelles, analizează documentul cu pricina dar presupun că le vine greu să adopte o atitudine față de SUA trumpistă. Ceva similar criticilor dure exprimate în mai toată mass-media europeană și americană.
Deși declară că dorește revenirea la Doctrina Monroe, document inițiat în 1883 de Președintele cu același nume, ce izola politic SUA de restul lumii, prin Noua Strategia Națională de Securitate Președintele Trump statuează viziuni și inițiative economice, strategice și militare ce vizează toate continentele mai toate statele lumii, cărora dorește să le determine liniile politice, așa cum le vede el.
Cea mai criticată este Europa în ansamblu și exclude Rusia din abordare la acest capitol continental, care după cum ne amintim era principalul dușman în timpul Războiului Rece, la vremea când Europa occidentală era principalul aliat american. În schimb, Trump formuleză fel de fel de critici la adresa statelor membre ale Comunității Europene.
În accepțiune sa, Europa se îndreaptă către o disturege a civilizației, a democtrației, prin încălcarea drepturilor omului, a libertății de exprimare, a liberei practicări a religiilor și a dreptului popoarelorde a-și alege propriile guverne.
Drept urmare se declară susținător al partidelor suveraniste ce doresc ca fiecare țară să se elibereze de legăturile globaliste și să se desprindă din Comunitatea Europeană.
Surprinzător dar aceasta este politica pe care o dorește și Rusia căci evident, Europa Unită este o nucă tare pe care mulți doresc să o spargă.
În acest moment europenii îi crează lui Trump mari probleme în convingerea Ucrainei de a ceda Rusiei teritoriile pe care și-le dorește, modalitate – susțin la unison Putin și Trump, pentru a încheia cât mai urgent pacea…Nu pentru a salva viața combatanților din ambele tabere ci pentru a putea ridica sancțiunile ce bolcheză economia rusească. Astfel companiile americane vor putea să-și lanseze noile investiții în economia rusească sleită de război și părăsită de toți investitorii occidentali o dată cu începerea aventurii beligerante din Ucraina.
Să ne reamintim și întâlnirea fără niciun rezultat a celor doi președinți, în ochii publicului neavizat, din Alaska. Sigur au pus ei la cale un plan de colaborare după stabilirea păcii.
În acest context Europa este un cui în talpa onorabilului președinte și susținerea partidelor suveraniste ar putea creea suficiente probleme guvernelor europene, cât lasa cale liberă companiilor americane.
M-am întrbat, oare de ce după Alaska, Trump Jr. a devenit un important negociator la Moscova pentru tratativele de pace în Ucraina? Evident accesul companiilor americane spre Rusia trebuie coordonat și cineva să le dea numere de ordine miliardarilor ca să nu se creeeze îmbuzeală la salonul oficial pe Aeroportul Vnukovo, de la Moscova.
[/responsivevoice]








