Dan MIHĂESCU ■
Pe 18 decembrie 1989, cotidianul Scînteia Tineretului, editat de CC al UTC, aparent nitam-nesam, publica articolul ”Cîteva sfaturi pentru cei aflaţi în aceste zile la mare” creditat ulterior drept mesaj cifrat transmis public pentru anumite grupări diversioniste implicate în reprimarea Revoluției Română, în conformitate cu principiile războiului urban.
•Evitati expunerea intempestivă şi prelungită la soare. E de preferat să începeţi mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – cînd pe-o parte, cînd pe alta. Astfel, vă veţi asigura un bronzaj plăcut şi uniform. •Nu vă avîntaţi prea mult în larg. Oricum, în caz de pericol, nu strigaţi. Este inutil. Şansele ca prin apropiere să se afle vreo persoană dispusă a vă asculta sunt minime. •Profitaţi de binefacerile razelor ultraviolete. După cum se ştie, ele sunt mai active între orele 5,30 şi 7,30. Se recomandă cu precădere persoanelor mai debile. •Dacă sunteţi o fire sentimentală şi agreaţi apusurile soarelui, librăriile de pe litoral vă oferă un larg sortiment de vederi cu acest subiect. •Şi încă ceva – dacă aceste sfaturi v-au pus pe gînduri şi aveţi deja anumite ezitări, gîndindu-vă să renunţaţi în favoarea muntelui, înseamnă că nu iubiţi în suficientă măsura marea. (S.P.)”.
O interpretare a textului cu pricina, oferită anchetatorilor din Dosarele Revoluțieide de specialiștii în informații militare suna cam așa: „Evitați atacurile prelungite asupra obiectivelor. Este indicat să atacați cu prudență, în serii scurte de 10-15 minute din diferite direcții. Astfel vă veți asigura o supraprotecție și rezultatele vor fi mai bune. Nu vă apropiați prea mult de obiectiv (pericol de capturare sau de ucidere). În caz de pericol (rănire sau capturare) nu cereți ajutor, fiindcă nu va fi nimeni care să vă ajute sau să vă asculte. Acționați și atacați obiectivele dimineața mai devreme, în special între orele 5:30 și 7:30. Acest sistem se recomandă pentru apărătorii mai fricoși sau mai neinstruiți, între aceste ore oboseala fiind mai accentuată după o noapte de veghe. Este indicat ca pe înserate, să vă refaceți rezervele de muniție și alte produse: depozitele știute sunt bine dotate, cu sortimente variate. Dacă aveți ezitări, sunteți afectat într-un fel sau altul, sau vă gândiți să renunțați, înseamnă că nu v-ați îndeplinit în totalitate misiunea pentru care ați fost pregătiți.”
Dar nu despre asta voiam să vorbesc. Problema în sine este că dacă strania întâmplarea publicistică apărută în “Scînteia tineretului”, pe 18 decembrie ’89, sub semnătura ziaristului Sorin Preda, nu a fost niciodată elucidată oficial, e posibil așa să rămână și articolul: “Senatul s-a reunit în sesiune extraordinară și a respins proiectul lui Crin Antonescu privind pensiile magistraților”, publicat pe 20 august de portalul HotNews.ro, sub semnătura lui David Leonard Bularca.
În afara straniului titlu, aflat parcă sub auspiciile anticei dileme existențiale “Ce are Sulla cu prefectura?”, adică de unde l-ați dezgropat pe Crin Antonescu inițiator de lege la Senat, șirestul textul articolului, actualizat de mai multe ori pe parcursul zilei, conține un pasaj straniu care-l citează pe liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, anunțând că proiectul de lege privind prensiile magistraților, va fi respins în cameră. Apoi autorul bolborosește: „Proiectul trebuie respins de Senat pentru ca actualul proiect privind pensiile magistraților, inițiat de Guvernul Bolojan, să nu întâmpine probleme de constituționalitate la Curtea Constituțională a României (CCR), au explicat surse din coaliție.
Sesiune extraordinară la Senat”.
Nu știu alții ce înțeleg din întregul demers jurnalistic al lui David Leonard Bularca, dar senzația este că reușește să confuzeze atât de mult relatarea procedurilor acestui important proces legislativ încât articolul cu pricina îndeplinește toate condițiile să stârnescă suspiciunea unui veritabil mesaj conspirativ cifrat pentru organizarea rezistenței parlamentare în cadrul PNL și periclitarea reformelor lui Ilie Bolojan, de genul celui publicat în „Scînteia tineretului” la revoluție.
“Senatul s-a reunit, miercuri, de la ora 12:00, în plen, în cadrul unei sesiuni extraordinare, pe ordinea de zi figurând două proiecte de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, dar şi dezbaterea şi votul asupra propunerii legislative privind pensiile magistraților. Aceasta din urmă va fi respinsă la vot, a declarat președintele Senatului, Mircea Abrudean.
12:37/Propunerea de respingere a proiectului privind pensiile magistraților a fost adoptată cu 74 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 7 abțineri, transmite corespondentul HotNews din Senat.
12:24/Pensiile magistraților: de ce vrea coaliția să voteze împotriva proiectului.
Ședința de plen a Senatului în care va fi respins proiectul de lege a început. Ședința are loc în format hibrid, atât în plenul Senatului cât și prin videoconferință. În sală sunt prezenți 27 din cei 136 de senatori.
Proiectul privind pensiile magistraților – depus în aprilie de Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian – prevedea creșterea vârstei de pensionare a magistraților până în 2045, când va ajunge, treptat, la 65 de ani.
Înainte să fie votat de Camera Deputaților, în 23 aprilie (259 dintre deputați au votat „pentru”, 25 s-au abținut, un deputat a votat „împotrivă” și altul a refuzat să voteze), proiectul a fost modificat astfel încât magistrații să se pensioneze doar la 65 de ani începând cu 2026, fiind eliminat planul de creștere treptată a vârstei.
Proiectul trebuie respins de Senat pentru ca actualul proiect privind pensiile magistraților, inițiat de Guvernul Bolojan, să nu întâmpine probleme de constituționalitate la Curtea Constituțională a României (CCR), au explicat surse din coaliție.
Sesiune extraordinară la Senat.
Știrea inițială: Senatorii vor lua act de emiterea de către Guvern a două ordonanţe de urgenţă şi anume OUG 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din fonduri publice naţionale şi OUG 40/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, potrivit Agerpres.
Pe ordinea de zi a plenului Senatului se mai află propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care va fi dezbătută şi supusă votului, sub rezerva depunerii raportului.
Acest proiect a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a magistraţilor până în 2045, până la 65 de ani.
Proiectul trebuie respins de Senat pentru ca în Parlament să fie supus procesului legislativ proiectul privind pensiile magistraţilor iniţiat de Guvern.
Începând cu ora 10:00, Comisia de muncă se va reuni pentru a da un raport pe acest proiect de lege.
Proiectul privind pensiile magistraților – depus în aprilie de Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian – prevedea creșterea vârstei de pensionare a magistraților până în 2045, când va ajunge, treptat, la 65 de ani.
Înainte să fie votat de Camera Deputaților, în 23 aprilie (259 dintre deputați au votat „pentru”, 25 s-au abținut, un deputat a votat „împotrivă” și altul a refuzat să voteze), proiectul a fost modificat astfel încât magistrații să se pensioneze doar la 65 de ani începând cu 2026, fiind eliminat planul de creștere treptată a vârstei.
Premierul Bolojan a discutat cu magistrații despre pensii.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit marți cu procurorul general al României, Alex Florența, după ce luni a avut o întâlnire cu reprezentanții magistraților ca să dezbată reforma pensiilor speciale.
„Printre aspectele analizate s-au aflat creșterea graduală a vârstei de pensionare, stabilirea unor perioade de tranziție pentru implementarea modificărilor, precum și ajustarea formulei de calcul a pensiilor”, a transmis Executivul într-un comunicat de presă.
Luni, premierul Bolojan i-a primit la Guvern pe reprezentanții asociațiilor de magistrați cărora le-a transmis că proiectul de reformă a pensiilor magistraților „ține cont și de echitate socială, normalitate și eficiență”, potrivit Guvernului. Schimbarea va fi inclusă în al doilea pachet de măsuri fiscale.
Ce prevede reforma pensiilor speciale.
Proiectul care prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani a fost pus în dezbatere publică la finalul săptămânii trecute.
Pe lângă majorarea vârstei de pensionare, proiectul prevede și modificări în ceea ce privește cuantumul pensiei – care nu va putea să depășească 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării. Totuși, judecătorii CCR nu vor fi afectați de această reformă pentru că pentru că statutul acestora este prevăzut într-o altă lege, au explicat reprezentanții Guvernului.
Proiectul prevede și că este nevoie de o „nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați”. Astfel că, se va adăuga, anual, o perioadă suplimentară de 1 an și jumătate până în anul 2036.
Proiectul prevede și o serie de „norme tranzitorii” referitoare la menținerea deciziilor de pensionare la fel pentru magistrații care vor îndeplini condițiile de pensionare până în 1 octombrie 2025: „Data intrării în vigoare a acestei legi”, conform proiectului.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat din 29 iulie că Guvernul pregătește un proiect pentru reforma pensiilor speciale. El a spus atunci că o treime din magistrați ies în prezent la pensie la 47-49 de ani, iar o pensie medie este de 5.000 de euro: „Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile”, a spus premierul într-o conferință de presă.
Măsurile anunțate în 29 iulie de Ilie Bolojan se regăsesc în proiectul de lege publicat joi de Ministerul Muncii: creșterea vârstei de pensionare, a anilor de vechime și plafonarea pensiei la cel mult 70% din ultimul salariu net.
„E aberant ca pensia pe care o ia magistratul să fie cât salariul. Am pierdut calitatea actului de justiție prin acest lucru”, a reacționat, la o zi distanță, și președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă ținută la Palatul Cotroceni.
