Ionuț-Eugen Ioniță ■
Ce se schimbă pentru „Channels” și ce înseamnă pentru utilizatorii obișnuiți
WhatsApp a fost, mult timp, aplicația „de conversații”: familie, prieteni, grupul de părinți, colegii, uneori și vecinii de scară. În ultimii ani însă, WhatsApp a început să semene și cu o platformă de difuzare publică, prin funcția „Channels/Canale” – locul unde instituții, publicații, creatori sau branduri pot transmite actualizări către audiențe mari, într-un format de tip „abonare”.
Iar când devii suficient de mare în Uniunea Europeană, intri automat într-o zonă cu reguli mai dure. Fix asta s-a întâmplat acum: Comisia Europeană a decis că WhatsApp trebuie să respecte obligații mai stricte în UE, după ce „Channels” a depășit pragul de 45 de milioane de utilizatori.
Concret, ce a decis Comisia Europeană?
Pe 26 ianuarie 2026, Comisia Europeană a anunțat oficial că WhatsApp (prin funcția „Channels”) este încadrat ca „platformă online foarte mare” în sensul Digital Services Act (DSA) – regulamentul UE care impune obligații suplimentare marilor platforme digitale.
Important:
- Meta are patru luni, adică până la mijlocul lunii mai 2026, ca să se alinieze la cerințele suplimentare aplicabile platformelor foarte mari.
- Decizia se aplică doar la „WhatsApp Channels”, adică partea „publică”/de difuzare către mulți.
- Mesajele private și apelurile NU intră sub aceste reguli, fiind excluse explicit din aplicarea DSA în acest caz.
De ce UE folosește pragul de 45 de milioane
UE a construit, treptat, un „set de centuri de siguranță” pentru lumea digitală:
- GDPR a reglat masiv zona datelor personale.
- Iar DSA a venit cu altă miză: cum sunt gestionate conținutul ilegal, dezinformarea, transparența publicității și riscurile sistemice atunci când o platformă devine suficient de mare încât să influențeze societatea, inclusiv în perioade electorale.
Pragul de 45 de milioane nu e întâmplător: înseamnă aproximativ 10% din populația UE. Ideea e simplă: dacă o funcție ajunge la o asemenea amploare, nu mai vorbim doar de un „produs”, ci de o infrastructură de informare și influență.
În cazul WhatsApp, Comisia subliniază exact acest caracter „hibrid”: o parte e mesagerie privată, alta (Channels) funcționează ca o platformă de distribuție către public larg.
„Channels” a schimbat ADN-ul WhatsApp
Din punct de vedere tehnologic și social, „Channels” e pasul prin care WhatsApp a ieșit din „zona de chat” și a intrat în „zona de media”:
- Nu mai e doar conversație 1-la-1 sau în grupuri, ci transmitere către mase.
- Există recomandări, descoperire de canale, creștere de audiență.
- Și, inevitabil, apar aceleași riscuri ca pe rețelele sociale: conținut manipulator, spam, dezinformare, publicitate mascată.
Comisia spune limpede: „Channels” permite difuzarea de informații, actualizări și anunțuri către un public larg – deci intră în definiția de „platformă online” și cade sub DSA.
Ce implicații are pentru utilizatori?
1) Pentru mesajele private: aproape nimic (și asta contează)
Dacă folosești WhatsApp pentru conversații private, în mod direct:
- nu apare o „taxă”
- nu ți se schimbă brusc aplicația
- nu intră DSA peste conversațiile tale private (în sensul deciziei de acum)
Asta e una dintre clarificările-cheie: măsurile vizează „Channels”, nu chat-ul.
2) Pentru „Channels”: mai multă ordine, mai multă responsabilitate
Acolo e „miezul” deciziei. În practică, utilizatorii pot vedea schimbări de tipul:
- raportare mai eficientă a conținutului ilegal sau problematic din canale;
- intervenții mai rapide când e vorba de conținut ilegal;
- măsuri mai ferme contra manipulării, inclusiv în contexte electorale;
- mai multă transparență în publicitatea online (ce e reclamă, cine plătește, cum e targetată).
Comisia menționează explicit obligații legate de evaluarea și reducerea riscurilor sistemice: de la conținut ilegal, la manipulare electorală, drepturi fundamentale și preocupări de confidențialitate.
Avantaje pentru utilizatorul final
1) Mai puțin „haos informațional” în canale
Când o funcție devine suficient de mare, inevitabil atrage și actori care vor să profite: scam-uri, spam, propagandă mascată. DSA cere o abordare mai serioasă, nu doar reacții întârziate.
2) Protecție mai bună în perioade sensibile (alegeri, crize)
În DSA, ideea de „risc sistemic” include exact fenomenele care erodează încrederea publică: manipulare, campanii coordonate, conținut ilegal care se viralizează.
3) Publicitatea devine mai „vizibilă”
O bună parte din dezinformare se plimbă pe bani: promovări, advertoriale deghizate, reclame fără etichetă clară. Cerințele de transparență pun presiune pe platformă să fie mai clară.
Dezavantaje și temeri legitime
1) Risc de „over-moderation” (prea multă ștergere, prea puțină nuanță)
Când amenzile și presiunea cresc, unele platforme pot ajunge să „taie” preventiv – inclusiv conținut care nu e ilegal, dar e controversat. E o discuție reală în Europa: cum protejezi spațiul public fără să sufoci dezbaterea.
2) Costuri și fricțiuni pentru creatorii/administratorii de canale
Mai multe reguli înseamnă:
- proceduri mai stricte,
- posibile limitări la distribuție,
- conținut eliminat mai des dacă intră în zone gri.
3) Întrebări despre intimitate și siguranță
Comisia include „privacy concerns” în lista riscurilor sistemice ce trebuie evaluate și reduse.
Pentru utilizatori, asta se traduce printr-o așteptare rezonabilă: „Să nu se rezolve problema dezinformării cu prețul intruziunii.”
Provocarea mare: cum reglementezi „difuzarea”, fără să atingi „conversația”
Aici e partea pe care mulți o scapă din vedere: WhatsApp nu e doar o rețea socială, dar nu mai e nici doar un chat. Comisia insistă că serviciul e „hibrid”, iar DSA se aplică în mod țintit pe componenta care arată ca o platformă publică (Channels).
Din perspectiva mea (de om care a prins internetul „de forum” și l-a văzut devenind „de feed”), asta e o schimbare de epocă: când canalele ajung la zeci de milioane, ele devin echivalentul unei piețe publice digitale. Și, ca orice piață publică, are nevoie de reguli.
Impact asupra industriei: semnal către toate aplicațiile care „devin media”
Decizia transmite un mesaj simplu către piață:
dacă adaugi o funcție de broadcast, recomandări și audiențe mari, vei fi tratat ca platformă – chiar dacă te prezinți ca aplicație de mesagerie.
Pentru industrie, asta înseamnă:
- investiții în mecanisme de raportare, moderare, audit și transparență;
- o diferențiere mai clară între „privat” și „public” în designul produselor;
- presiune pe platforme să dovedească, nu doar să promită, că reduc riscurile.
Ce poți face tu, ca utilizator, ca să profiți de partea bună
- Folosește butoanele de raportare în canale când vezi scam-uri sau conținut clar ilegal.
- Nu trata un canal ca pe o sursă „oficială” doar pentru că e popular – verifică dacă e canalul autentic al instituției/brandului.
- Caută confirmări din două surse înainte să redistribui mai departe informații sensibile (mai ales medicale, politice, financiare).
Regulile ajută, dar igiena informațională rămâne tot la noi.
Opinia mea: o schimbare utilă, dacă rămâne proporțională
Decizia Comisiei Europene nu „interzice WhatsApp” și nici nu transformă conversațiile private într-un spațiu supravegheat. Ea spune ceva mult mai pragmatic: când o funcție de difuzare publică devine uriașă, trebuie să joace după reguli mai stricte, pentru că efectele ei depășesc nivelul de „aplicație” și intră în zona de impact social.
Dacă Meta aplică regulile inteligent – cu transparență și respect pentru drepturi, nu cu „ștergere la grămadă” – atunci utilizatorul obișnuit ar putea simți, în timp, un internet mai curat chiar în interiorul aplicației pe care o deschide zilnic. Iar asta e, surprinzător, o veste bună: tehnologia se maturizează atunci când acceptă responsabilitatea pentru scala la care a ajuns.
Surse:
https://www.reuters.com/world/eu-make-whatsapp-more-responsible-tackling-harmful-content-2026-01-26/?utm_source=chatgpt.com
https://www.theverge.com/news/614445/whatsapp-channels-very-large-platform-vlop-digital-services-act-eu?utm_source=chatgpt.com
https://www.welt.de/article69777bbea7f057aeb60460d0?utm_source=chatgpt.com
