Daniel UNCU ■
Adevărul despre starea extrem de precară a economiei Rusiei, a fost dezvăluit de un amplu studiu pluridisciplinar, realizat de o echipă de cinci cercetători în științe economice de la Universitatea Yale, condusă de Jeffrey A. Sonnenfeld. La studiu au participat și cercetători și analiști de la Columbia University, John Hopkins University, Humboldt University, Goldman Sachs, PepsiCo, McKinsey & Co., Moelis & Company și Publicis Sapient.
Studiul, intitulat „Business Retreats and Sanctions Are Crippling the Russian Economy”
– (Retragerea afacerilor și sancțiunile paralizează economia Rusiei), distruge, în 120 de pagini ticsite de date, cifre, statistici și calcule, întreaga propagandă putinista, care pretinde că economia țării și-ar fi revenit, că formatul politico-economic BRICS(A) ar fi revigorat finanțele Moscovei și că reorientarea către China și India a exporturilor și mai ales a celor de hidrocarburi, ar sfida efectele dezastruoase ale sancțiunilor și ale retragerii de pe piața rusească a peste 1.000 de firme occidentale.
De fapt, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel, arată studiul dat publicităţii zilele acestea, iar economia, finanțele, industria, afacerile și bunăstarea cetățeanului se prăbușesc.
Iată câteva concluzii ale acestei veritabile radiografii economomico-financiare:
* Poziționarea strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, pe fondul pierderii piețelor sale tradiționale, majore, de altădată și cu provocări dure referitor la ceea ce Rusia ar fi trebuit să fie (în imaginația Kremlinului – n.n.), „pivotul către Asia” cu exporturi nefungibile, cum ar fi cele sub formă de gaz transportat prin conducte. În același timp, importurile s-au prăbușit și ele iar țara este dominată de provocări uriașe în asigurarea de piese de schimb și de tehnologie, provenite de la parteneri comerciali din ce în ce mai ezitanți, ceea ce provoacă lipsuri pe scară largă, pe toate canalele de aprovizionare, la nivelul întregii economii;
* În ciuda iluziilor lui Putin de autosuficiență economică și de înlocuire a importurilor, capacitățile productive s-au oprit aproape complet, fără capacitatea de a putea înlocui pierderile suferite în domeniul afacerilor, producției și a inteligenței umane. Subminarea sectorului inovației interne și destructurarea bazei de producție au dus la creșterea prețurilor și la anxietatea consumatorilor;
* Ca urmare a retragerii afacerilor, Rusia a pierdut 1.000 companii reprezentând ~40% din PIB, inversând aproape întregul trend construit în trei decenii de investiții străine și investiții de capital, la care se adaugă exodul simultan, fără precedent, al populației, ceea ce a dus la erodarea bazei economice a Rusiei. În total, aceste companii, și companiile rusești care furnizează servicii către acestea, angajau peste 5 milioane de cetățeni ruși.
* În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Federaţia Rusă este în imposibilitate de a redirecționa fluxul către China, din cauză că mai puțin de 10% din resursele de gaze rusești se pot transporta în formă lichefiata, în absența echipamentelor adecvate și a conductelor speciale pentru a le exporta sub această formă;
* Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut
au reprezentat mai puțin de 10% din cei 170 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia pe piața europeană. În aceste condiții, gigantul Gazprom a luat o decizie fără precedent în ultimii 30 de ani, suspendand plata dividendelor;
* Exportul de gaze spre UE se diminueaza dramatic, de la 12 miliarde de mc în iunie 2021, la 10 miliarde de mc în februarie 2022 și la 4,5 miliarde de mc în iunie 2022.
* China și India și-au mărit sensibil importurile de petrol rusesc, în comparație cu anul trecut, dar (!) o fac la un preț de dumping, beneficiind de un discount de 35 de dolari pe baril. Concomitent, exporturile Chinei către Rusia scăzuseră cu 50% de la începutul anului până în aprilie, de la 8 miliarde de dolari pe lună, la aproape 4 miliarde de dolari pe lună;
* Cea mai evidentă provocare cu care se confruntă Rusia este faptul că din cele 600 de
miliarde de dolari în rezerve valutare, acumulate din exporturile istorice de gaze și petrol, 300 de miliarde de dolari sunt înghețate deja și puse la discreția țărilor aliate. Din restul de 300 de miliarde de dolari, 75 de miliarde au fost cheltuite de Kremlin în ultimele cinci luni, adică de la începutul războiului – o rată care, dacă se menține, ar putea sugera că aceste rezerve se vor epuiza rapid;
* In ultimele 5 luni, peste 500.000 de ruși au părăsit țara, dintre care mai mult de 50% sunt persoane cu studii superioare, 15% sunt hipercalificati în diverse sectoare tehnologice iar 20% sunt persoane cu averi nete de peste 30 de milioane USD;
* Înainte de invazie, o medie de ~100.000 de automobile erau vândute în fiecare lună Rusia. Cele mai recente date publicate indică faptul că în iunie 2022 au fost vândute doar 27.000 de mașini, cauzele fiind creşterea preţurilor, deteriorarea sentimentului de siguranță al consumatorilor şi blocarea canalelor de aprovizionare. În cazul anumitor mărci străine, cum ar fi Volvo, Lexus, Honda, Land Rover, Volkswagen, Audi, Mitsubishi, vânzările s-au prăbușit, înregistrând contracții de 80-90%.
* În ciuda declarațiilor fornaitoare ale lui Putin, China este extrem de precaută pe relația schimburilor economice cu Moscova fiind de fapt cea care domină economic Rusia și nu invers. Importurile Rusiei din China sunt extrem de mari, cea din urmă fiind pe primul loc în topul țărilor de unde Moscova importă, cu un total de – 72,68 miliarde de dolari pe când în topul țărilor unde China exportă, Rusia este pe locul 11. Pe primul loc sunt SUA, unde Beijingul exportă produse de 506 miliarde de dolari!
Finalmente, studiul conchide:
„Privind în viitor, nu există nicio cale de ieșire din aceast marasm economic pentru Rusia atât timp cât țările aliate rămân unite în menținerea și creșterea presiunii sancțiunilor
împotriva ei”.
