Ce vrea să ne facă Europa?

Motto: “Vorbe nu fapte!” (Marcel Ciolacu, prim-ministru)

Călin MARINESCU ■

Discutăm deja de luni bune cum să facem să păcălim Comisia Europeană să ne accepte un deficit mult mai mare decât cei 4% cu care ne-am angajat.

Povestea este cât se poate de cunoscută, Bugetul de Stat pentru 2023, aprobat de Parlament, este departe de realitate; cheltuielile depășesc serios previziunile iar situația economică a țării noastre nu poate asigura sumele prevăzute să acopere aceste cheltuieli.

Ultimele plimbări ale unor miniștri în frunte cu Cobra Neagră, la Bruxelles, evident fără rezultate notabile, au dovedit fără tăgadă că nu ne mai bucurăm de încrederea conducerii Comisiei Europene, după nenumăratele încercări de fofilare în îndeplinirea obligațiilor asumate când s-au negociat condițiile de finanțare a României prin programul PNRR. Și tertipul ăsta cu iz balcanic nici nu este de mirare, având în vedere desfășurarea precară a vieții politice românești marcată de schimbări dese de guverne, de programe economice și politice aiuristice și mai ales de obiceiul politicienilor noștri de a ascunde adevărul ce trădează intenția de a evita respectarea obligațiilor luate, de foarte multe ori de formațiuni politice care între timp au ajuns în opoziție.

Este cazul PNNR, condițiile asumate de România fiind agreate, în opinia generală cumva în secret de care miniștrii partidului USR care între timp au fost schimbați în coaliția de guvernare cu socialiștii Cobrei Negre. Codițiile de reformă, agreate de USR, au rămas însă o obligație a statului român față de Comisia Europeană condiționând astfel eliberarea fondurilor importante dezvoltării economiei românești.

Mulți au înțeles că politicienii USR au agreat unele obligații, multe foarte greu de realizat, în idea de a obliga clasa politică să convină asupra modificării unor legi importante, poate unele benefice, dar foarte greu de acceptat în condițiile apropierii anului electoral 2024.

Această atitudine a dovedit totala lipsă de experiență politică a liderilor unui partid nou, care se declară în război cu „sistemul”, adică vechile partide ce s-au succedat periodic la putere.

Mulți votanți au fost atrași de declarațiile belicos-revanșarde ale tinerilor politicieni din Uniunea Salvați România și astfel un partid apărut din neant a obținut un număr important de deputați și senatori.

Nimeni nu s-a gândit totuși că față de corupția cronică a majorității politicienilor, este inevitabil necesară experiența unor politicieni de vârf pentru a asigura desfășurarea amiabilă a relațiilor externe în special colaborarea cu Comisia Europeană.

Ambițiile politicienilor USR au pus România într-o situație deosebit de dificilă, astăzi, față de Comunitatea Europeană ceea ce reprezintă o încercare teribilă pentru actualul Guvern, confruntat acum cu probleme insurmontabile. Un exemplu relevant îl constitue veșnică discuție privind pensiile speciale.

Aceste pensii speciale au fost născocite în idea de a fideliza unele categorii de beneficiari din sfera justitei și chiar din clasa politică. Este foarte adevărat că unii dintre aceștia și-au creeat adhoc condiții, la limita legii, pentru a încasa pensii exorbitant de mari.

Povestea este cunoscută și intens dezbătută la toate nivelurile, probabil pentru a masca cumva pensiile speciale ale celor din justiție. Legiuitorul a introdus în categoria pensiilor speciale angajații din armată și din Ministerul de Interne, care defapt nu au nicio legătură cu cei care înclină Balanța Dreptății.

Nu mai insist, sunt multe de spus, dar eu am vrut numai să dau exemplul unor obligații asumate ce sunt foarte greu de realizat.

După aprige dezbateri timp de peste doi ani, susținute de o campanie de presă furibundă, Legea de modificare a pensiilor speciale se află din nou în Parlament pentru a fi modificate conform indicațiilor Curții Constituționale.

Evident că există puternice presiuni de la toate nivelurile, inclusiv din partea Curții Constituționale, ai căror membrii sunt direct interesați.

Noile Legi pe care Guvernul Ciolacu susține că și le va asuma în Parlament cu mandatul pe masă, de fapt încă nu sunt definitivate, existând încă divergențe majore între Partidul Social Democrat care pare doritor să facă unele modificări ale legislației în special în domeniul financiar și Partidul Național Liberal care, vorba lui Nenea Iancu Caragiale, acceptă să se facă pe ici pe colo unele modificări, dar să nu se schimbe nimic.

Dar oare ce vor, europenii de la noi?

În primul rând o reducere drastică a corupției căci chiar dacă s-au făcut unii pași, suntem departe de ceea ce consideră europenii nivel rezonabil.

Este foarte greu fiindcă corupția este adânc împământenită în ființa poporului român, posibil moștenire  a secolelor de suzeranitate față de Înalta Poartă Otomană, poate cel mai corupt sistem politico-administrativ din istoria omenirii.

În aceeași ideie ni se impune reducerea fraudelor fiscale, apreciate la 10% din PIB, în vreme ce contribuția pentru apărare s-a mărit, cu mare tamtam, la 2,5% din PIB.

Ni se solicită și o eficientizare a muncii; în primul rând reducerea salariaților plătiți de la bugetul de stat, trecerea lor într-o zonă productivă, organizarea unei economii bazată pe legile economiei de piața nu a cumetriilor. În aceiași ordine firească se cere eficientizarea organizării economiei prin elaborarea unor legi pentru susținerea societăților economice, singurele soluții pentru crearea fondurilor necesare susținerii bugetului, și nu în ultimul rând vor să muncim mai mult și mai ales mai eficient, de asemenea obiectiv greu de realizat atâta timp cât foarte mulți români au considerat că libertatea adusă de revoluție înseamnă dreptul de a se sustrage de la muncă.

Să nu uităm că cei mai bine pregătiți și cei mai eficienți conaționali au ales să lucreze în străinatate.

Așteptăm cu interes legile ce vor fi agreate în coaliție și care la prima vedere vor fi departe de a satisface dorințele Comisiei Europene, dar ar putea să demonstreze că Guvernul încearcă să îndeplinească ultimele angajamente pe care Marcel Ciolacu le-a promis în cursul turneului său bruxellez de bune oficii.