Acasă Gabier În Portul Constanța dacă nu curge, pică, mai ales pe timp de...

În Portul Constanța dacă nu curge, pică, mai ales pe timp de război

11694
1

Dan MIHĂESCU ■

În 1994 am documentat pentru revista EXPRES, cu înscrisuri oficiale și acte de transport, contrabanda cu motorină făcută pe calea ferată de entități românești, prin Portul Constanța, cu Serbia aflată în plin război cu vecinii ei, încălcarea embargoului și a sancțiunilor impuse de ONU.

Iată că 29 de ani mai târziu, tot în Portul Constanța, pe fondul altui război, agresiunea Rusiei împotriva vecinilor ucraineni, am remarcat un alt gen de contrabandă, de mică pondere, mai spre ciordeală ce-i drept, care se derulează de două ori pe zi șapte zile pe săptămână, și acum ca și atunci, bănuiesc, tot cu blândă, tacită, îngăduință…

Este vorba despre ciordeala cerealelor ucrainene în Portul Agigea, la Dana 136, în vecinătatea platformei de foraj marin Saturn, unde două macarale plutitoare preiau marfa din barje și o transbordează în navele acostate la un ponton plutitor.

Rețeta este simplă… În bazinul portului Agigea sunt două-trei nave în permanență la încărcare cu cereale din Ucraina. Pe muncitorii operatori din tură îi duce și îi aduce, dimineața și seara, o troacă de șalupă complet ruginită care, la sosire din cursă de la navă, este afundată până la trei degete de copastie. După cum arată șalupa aia, oricând e posibil un eveniment de muncă colectiv gen Crevedia, dar motivul pentru care trudește din greu să ajungă la țărm, cu apa până aproape de buză, este pentru că cei care se întorc aduc saci burdușiți cu cereale (grâu, porumb, floarea soarelui), pe care îi încarcă în SUV-uri ce-i așteaptă cu orele la țărm, îi dosesc cât de cât și pleacă. Nu știu cât de serios sunt controlați la poartă, dar de multe ori sunt așteptați de indivizi în tot felul de mașini bengoase, cu lanțuri strălucitoare și cefe late, de ți-e și târșe să-ți iei ochii de la pluta undiței cu care pescuiești ca să te uiți spre ei. Nu de alta, dar dacă i se pare vreunuia că ai călcat în scuipatul lui, să nu te trezești că te trage guvidele în apă. În răstimp, șalupa mai face ceva curse cu tot felul de ciudați și se întoarce plină cu coșuri cu midii, recuperând, bag de seamă, niscaiva scufundători trimiși să râcâie stabilopozii de moluște bivalve, pe baza notelor de comandă primite de la restaurantele de fițe. Cine să-i întrebe dacă au respectat cotele de captură alocate, acolo în Sud-Estul Sălbatic al Portului Constanța?

Dacă cineva e doritor să repete experiența mea, ca detalii de orientare: trebuie să treceți pe “Podul lui Pistolea”, intrați pe la Poarta 10 și țineți drumul drept înainte, până la bazin. La bifurcația în T o faceți la stânga și pe partea dreaptă sunt staționate tiruri ucrainene, un cap de coloană al celor 25 de kilometri de tiruri care se întind din port până hăt în zare, pe A2. După circa 150 metri, la dreapta, pe macadam (se vede în a doua poză), apoi, după alți 150-200 m, la stânga, pe lângă platforma Saturn. După Saturn, pe dreapta, sunt patru-cinci platforme betonate. Șalupa cu grâne și midii acostează, de regulă, cam la a treia platformă.

În Portul Constanța se calcă pe picioare, în uniformă sau civili, gealații de la Poliția Transporturi Maritime, de la Garda de Coastă și BCCO – numai ăștia câți ne știm – așa că n-ar trebui să le fie urât singuri cât să facă un drum de curiozitate, până acolo.

Nu de alta, dar de ceva timp, la crepuscul, dimineața și pe înserat, deasupra radei portului, travers de Agigea la vreo milă în larg, s-a ițit pe cer o lumină staționară ca o stea de mari dimensiuni ce veghează pentru liniștea noastră, zi și noapte. Unii sunt foarte convinși că-i însuși Marele Licurici care ni s-a arătat astfel de când s-au umflat mușchii pe Putin. Așa o fi, dar nu-i frumos să lăsăm chiar totul în grija altora…

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.