Sebastian MANOLE ■
În secolul curent, poate una dintre cele mai polarizante noi apariții a fost cea a rețelelor de socializare. Odată cu dezvoltarea acestora au apărut noi moduri de relaționare cu persoane din diferite părți ale globului, un flux de informații noi extrem de rapid și o capacitate de expresie individuală greu de obținut pentru omul de rând până atunci. Cu toate acestea, au apărut în timp și fenomene negative precum distribuirea de informații false, furtul identității și cazuri de dependență în ceea ce privește utilizarea platformelor social media. Ultimul dintre acestea servește ca și topică principală a acestui articol.
În termeni simpli, dependențele comportamentale pot fi caracterizate în principal de inabilitatea de a rezista unui impuls sau tentație de a realiza un act dăunător propriei persoane sau altora. Un astfel de tipar comportamental este pervaziv și astfel afectează multiple domenii ale vieții (Grant, Potenza, Weinstein, & Gorelick, 2010).
Dependența față de rețelele de socializare nu este încă oficial recunoscută în cadrul principalelor manuale de psihiatrie precum DSM-V, dar prezența unui astfel de fenomen este greu de contrazis. Având totuși în vedere definiția din paragraful anterior putem deduce faptul că dependența față de social media este o stare psihologică de adicție în care utilizatorii sunt excesiv preocupați de activitățile de pe platformele de socializare. Aceștia sunt, de asemenea, conduși de o dorință incontrolabilă de a utiliza aceste site-uri, în măsura în care acest lucru interferează cu funcționarea normală a individului și generează simptome asemănătoare dependenței comportamentale (Turel, Cavagnaro, 2019).
În principiu, există două moduri generale de utilizare a rețelelor de socializare: cu scop de divertisment și cu scop de socializare (Zhao, 2021). Primul dintre acestea este cel mai probabil să creeze adicție. Acest lucru este datorat rapidității cu care multiplele tipuri de conținut pot fi accesate cu cât mai puțin input din partea utilizatorului. Conținutul este, de asemenea, oferit de către un algoritm care ia în calcul interesele fiecărui utilizator cu scopul de a îi oferi clipuri sau postări cât mai relevante pentru ca acesta să navigheze în continuare pe platforma respectivă. Comparativ, utilizarea cu scop de socializare cere o implicare activă prin crearea, editarea și descrierea conținutului ce urmează să fie publicat. Gratificarea obținută prin acest tip de utilizare nu este la fel de imediată și astfel este responsabilă pentru mai puține cazuri de adicție, dar cu toate aceste cele care există sunt mult mai problematice comparativ cu utilizarea de divertisment.
Atunci când o persoană creează conținut pentru rețelele de socializare, își obține plăcerea din a face acest lucru prin vizibilitatea, comentariile și aprecierile pe care le primește. Cu timpul, impactul pe care îl au aceste gratificări scade, iar persoana dependentă de ele caută să obțină cât mai multe, uneori angajându-se în comportamente riscante și excentrice pentru a crește vizualizările și aprecierile strânse. Acest lucru împreună cu posibilitatea de a deveni mai puțin relevant sau apreciat poate duce la distres emoțional manifestat prin stres și anxietate.
Dependența față de rețelele de socializare poate duce și la amânarea sarcinilor pe care o persoană dependentă trebuie să le îndeplinească. În acest caz, este mai preferabil pentru individ să petreacă timp pe social media decât să își realizeze de exemplu sarcinile la locul de muncă. Acest lucru afectează semnificativ viața profesională și personală și poate duce la ruinarea relațiilor pe care le are persoana dependentă.
Ideal este ca timpul petrecut pe platformele de socializare să fie semnificativ redus în viața oricărei persoane și substituit cu experiențe reale de socializare care reprezintă o relaționare autentică. Atunci când sunt utilizate însă, este bine ca acest lucru să fie făcut cu un scop cât mai clar, în acele perioade ale zilei care nu sunt antecedente unor sarcini profesionale sau personale importante. Menținerea unor bune practici de utilizare a rețelelor de socializare poate facilita obținerea corespunzătoare a beneficiilor acestora fără a crea o deschidere spre efectele negative care pot apărea prin abuzarea timpului petrecut pe acestea.
Surse:
- Grant, J.,E., Potenza, M.,N., Weinstein, A., Gorelick, D.,A., (2010), Introduction tobehavioral addictiont. The American journal of drug and alcohol abuse, 36(5), 233–241.
- Turel, O., & Cavagnaro, D.,R. (2019), Effect of abstinence from social media on time perception: Differences between low-and at-risk for social media “addiction” groups. Psychiatric Quarterly, 90(1), 217-227.
- Zhao, L. (2021). The impact of social media use types and social media addiction on subjective well-being of college students: A comparative analysis of addicted and non- addicted students. Computers in Human Behavior Reports, 4, 100122.
