Călin MARINESCU ■
Spre surprinderea analiștilor politici, în ultimele zile au avut loc câteva evenimente care au creat o totală confuzie, mișcări interesante ale principalilor actori pe scena politice mondiale.
În primul rând eu am avut multe nedumeriri privind întârzierea de către republicanii americani a ajutorului pentru Ucraina.
Așa cum am mai spus, republicanii au avut întotdeauna o atitudine ostilă față de ruși și față de comuniști, că doar ei au îngenunchiat Uniunea Sovietică.
În același timp, deși atitudinea republicanilor dinamita politica Președintelui în funcție al SUA, democratului Joe Biden, într-o aparentă mișcare de sprijin a candidatului republican la președinție Donald Trump, Casa Alba s-a abținut în a critica politica republicanilor care conferea un sprijin Rusiei prin acțiunea lor.
Astfel, întreaga coregrafie mă duce gândul la un “tango passionata”, o acțiune concentrată a politicienilor de pe Dealul Capitoliului și de la Casa Albă de a demonstra Ucrainei totala ei dependență față de ajutorul american, ca să mai potolească verbul agresiv al lui Vlodomir Zelenski și tot ucrainianul să priceapă că atunci când SUA le va cere să se oprească, să fie clar că nu au cum să se opună.
Cred că vizita incognito a Secretarului de Stat american Antony Blinken la Kiev poate fi descifrată în acest regsitru căci altfel se putea ocupa un militar de problema urgentării livrării armamentului, atât de necesar pentru a opri atacurile din ce în ce mai puternice ale rușilor.
Pe de altă parte, Rusia este din ce în ce mai dependentă de China și de Coreea de Nord, controlată de China, iar faptul că Președintele Xi Jinping la chemat la ordin pe Vladimir Putin la Benjing, într-o vizită neprogramată, ridică un alt mare semn de întrebare.
În afara unor declarații comune privind lupta împotriva Occidentului, aflat în decădere, asemenea vechilor comuniști care își bazau și ei retorica pe aceeași defăimare a capitalismului, aflat încă de la vreamea respectivă în decadență și putrefacție, vizita lui Putin la Beijing a avut ca rezultat mai multe înțelegeri economice, respectiv creșterea volumului de hidrocarburi livrat de ruși Chinei, greu de realizat de altfel având în vedere că în prezent mijloacele specifice de transport între cele două țări, conductele și navele sunt folosite la maximă capacitate și ar fi necesar, în primul rând , construirea unor noi facilități ceea ce necesită timp.
Pe de altă parte, s-a agreat livrarea de către China, mai rapid si mai substanțial, a unor materiale cu utilizare duală, denumire elegantă pentru folosirea în domeniul militar, în special GPS-uri și componente electronice de care Rusia are neapărată nevoie pentru dronele și rachetele cu care atacă Ucraina.
Este interesant că în declarațiile finale prelejuite de vizita lui Putin la Benjing, pe lângă reafirmarea obișnuitei sfinte prietenii, Xi Jinping, a subliniat că în opinia Chinei, conflictul din Ucraina va trebui soluționat politic, în special pentru a se elimina riscul folosirii armelor nucleare, declarație pe care președintele rus nu a comentat-o.
Unii analiști consideră că vizita fortuită a lui Putin la Benjing a avut ca scop, în primul rând, descurajarea Rusiei în intenția sa de a folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei.
Deci, așa cum Ucraina depndinte de SUA, Rusia este pendinte, poate în egală măsură de China.
Oare China și SUA au ajuns la o înțelegere cu ocazia vizitei Președintelui Xi Jinping în Europa, care fie vorba intre noi nu a avut altfel niciun alt rost, și acum fiecare acționează asupra părților aflate în conflict pentru construirea unei soluții de compromis?
Analizând vizita Președintelui Chinei în Europa, liderul unei mari puteri economice mondiale, m-a susprins faptul că piesa de rezistență a evenimentului politic a fost o plimbare în Franța tradițională, împreună cu Președintele Macron, având ca final masa în doi la un han, probabil cu o existență istorică de sute de ani, unde cei doi lideri au putut să-și comunice fară nicio teamă păsurile.
Acest moment, evident păstrând proporțiile, mă duce cu gândul la celebra întâlnire dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, pe o nava militară americană în largul coastelor malteze, întâlnire care a pus capăt comunismului sovietic.
Oare China a reluat ofensiva împotrivă Comunității Europene, în ideea de a o destructura, sau încearcă o apropiere de Occident, de care are atâta nevoie pentru stabilizarea propriei economii?
Pentru Președintele Joe Biden ar fi extraordinar să oprească conflictul dintre Rusia și Ucraina, îl termină pe Donald Trump în perspectiva apropiatelor alegeri prezidențiale americane iar China își va întări cotrolul asupra Rusiei trnsformând relația Xi-Putin într-un perpetuu “pas de deux”, politică care nu se știe unde va duce în viitor căci Federația Rusă are multe probleme de natură etnică.
Viitorul nu prea îndepărtat ne vă lămuri, să sperăm că vă fi de bine pentru noi!
Rezultatul întâlnirii finalizate cu pupatul imineilor chinezești, se va vedea în curând, prin „restabilizarea” liniei frontului din Ucraina, acesta fiind un posibil prim semnal…
Începutul a fost întâlnirea Xi – Biden, de la San Francisco. Vizita lui Xi în Franța a urmărit probabil un acord european cu privire la viitoarea pace din Ucraina, în anumite condiții. Punctul terminus s-a consumat cu prezentarea lui Putin la ordinul chinezului. De acum înainte, mai mult ca probabil că dicuțiile esențiale de mediere a păcii, vor fi conduse de Xi și Macron.