Luigi FRIGIOIU ■
“O lume nebună, nebună, nebună” (It's a Mad, Mad, Mad World – în original) e o comedie celebră, regizată de Stanley Kramer. Filmul prezintă cursa nebună a unui grup pitoresc de indivizi după o comoară ascunsă. Proaspăt eliberat, un escroc conduce cu viteză spre un parc din California, unde a dosit 350.000 dolari furați cu ani în urmă. Din cauza vitezei mari cade cu mașina în râpă, iar ocupanții a patru mașini din trafic coboară pentru a-l ajuta. Înainte de a muri, escrocul oferă detalii despre locul unde sunt îngropați banii. Martorii nu se înțeleg cum vor împărți suma și încep o goană nebună după “comoară”.
Deci, Mazăre a ieșit din pârnaie. Nu arată prea rău, ca împăiat, zici că-i viu. Năsăul de Pinocchio i-a rămas neschimbat, după el l-am recunoscut. Odrasla, Răducu, spune că ta-su a făcut sport după gratii și are “pătrățele”. Mai degrabă, “găurele” pentru că face împrăștiat, ca o stropitoare, și merge crăcănat. Semn că a fost admirat și apreciat în celulă.
Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinski au fost liderii unui clan mafiot ce a jefuit Constanţa peste 20 de ani. Acum, Păstaie e liber, Porcu’ e, încă în cocină, iar Struțu bagă capul în nisip prin Italia. Dar ce averea au şi unde e depozitată? Mai exact, cât au ciordit, unde e prada și când o s-or restituie? Astea-s întrebări cu care niciun judecător nu și-a tocit neuronii!
Echipa Mazăre a jefuit Constanţa timp de 20 ani. A furat în disperare distrugând tot ce însemna buna gospodărire. A retrocedat ilegal şi a vândut terenuri, păgubind municipalitatea cu sute de milioane de euro. Centrul, litoralul şi Mamaia sunt parcelate de băieţii deștepți, tovarășii lui Mazăre, ce stăpânesc zona administrativ și cadastral.
Odată cu generalizarea corupţiei, oraşul a fost înglodat în mizerie și kitch. Toate simbolurile și brandurile cetății Tomis au fost distruse. Membrii clanului, adunătură de cocalari și cioflingari, au cultivat stilul manelist. Așa-zisa Republică Mazăre, putred de coruptă, a însemnat un loc al discreționarului, vagabonțelii și promiscuităţii brutaliste: bani, prafuri, limuzine, coarde, distracţie. “Dușmanii îmi poartă pica, da’ n-au valoarea mea”, la asta și la carnavalurile tematice în travesti se rezuma toată viaţa culturală tomitană.
Dominația Clanului Mazăre se extindea de la an la an, ca o metastază. Noii membri jucau cum le cânta jupânul şi furau și pârleau cot la cot cu el. Controlau toate sectoarele societății: administraţie, politică, finanţe, învăţământ, ordine publică, sănătate, cultură, sport. A ținut isonul la hora fărădelegilor și Arhiepiscopia locală, prin Înalt Parșivitul Spăgar Teodosie care, împreună cu Păstăiosul, și-au lustruit reciproc toiagul. Un golan ieftin, de doi bani, ajunsese să-şi construiască cultul personalităţii ca mult-ciuruitul Ceaușescu. Pe clădiri publice, spitale, şcoli, în parcuri și locuri de joacă panourile ne reaminteau pe model nord-coreean că Primăria Constanța e condusă de Radu Ştefan Mazăre și el ne face viața după chipul și asemănarea sa.
În urma Administraţiei Mazăre a rămas un peisaj dezastuos, de lazaret urban. Dincolo de ruinele oraşului, foarte tristă e fauna umană. Corupţia era totală, oraşul se degrada, în timp ce Mazăre a fost votat primar în valuri succesive, de patru ori la rând, fără să ne lase vreun respiro! Nu s-ar fi oprit aici dacă nu-l stopau procurorii. Neam-prostia și jigodismul, cultivate zilnic, au format un electorat pe măsură: descreierați, amărășteni, fomiști-votanți pentru pomeni, mâncători de pui expirați și melteni admiratori ai jmekerului care ştia să-şi prizeze viaţa.
Radu Mazăre a ieşit din puşcărie după cini ani deşi mai are două condamnări. A scăpat de alte dosare (în unul primise în primă instanţă 6,5 ani) și nu se aude nimic de plata vreunui prejudiciului estimat la 115 milioane euro. E drept, pârnăiașul a sfidat din prima clipă după ce a mângâiat clanța pușcăriei de pe partea cealaltă, dând de înțeles că a pus capăt concediului când a avut chef. „Nu m-a speriat nimic, dar e suficient. Oamenii au o perioadă în viaţă, după aia se apucă să facă altceva” – s-a grozăvit la camerele de luat vederi.
Se spune că legendara Comoară a piraților e îngropată și însemnată cu X ca în comedia “O lume nebună, nebună, nebună”. De sute de ani e căutată în zadar.
După eliberarea lui Mazăre, s-a dat startul pentru căutarea Comorii piraților de la Marea Neagră. Justiția neputincioasă s-a lăsat păgubașă, n-a recuperat nimic. Candidații la apropiatele alegeri au același scop deși e puțin probabil că mai găsesc vreun firfiric prin sertarele primăriei.
La vară, înarmați cu lopățele și găletușe, mergem pe malul mării, la săpat în nisip. Mazăre o să facă același lucru pe plaja din Madagascar, acolo unde ne-a asigurat frate-su că o să se repatrieze, cu tot cu viitorul copil ce a fost conceput la Jilava. Și cu siguranță, o să aibă mai mult succes decât noi.
●●●
Agerpres amintește că în dosarul retrocedărilor ilegale, prejudiciul a fost de 114 milioane de euro. Dosarul Retrocedărilor vizează retrocedarea mai multor zeci de mii de metri pătrați de terenuri în Constanța și Mamaia, în timpul administrației Radu Mazăre, retrocedările în cauză fiind apreciate ca nelegale de către judecători, la finele procesului penal.
În 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins unul din dosarele în care administrația Vergil Chițac a cerut recuperarea prejudiciilor cauzate municipiului Constanța în urma Dosarului Retrocedărilor.
Deși pare greu de crezut, statul român și UAT Constanța nu s-au constituit niciodată în parți civile și nu au solicitat despăgubiri în acest dosar. Abia în 2021, Primăria Constanța a deschis mai multe procese civile, prin care încearcă recuperarea a 20 de milioane de euro de la ”defuncta administrație”.
Acțiunile au fost respinse pe linie, pe motiv că cererile au fost depuse mult prea târziu, după termenul legal de prescripție de trei ani.
Nici reclamanta (UAT Constanța), în calitate de parte vătămată, și nici Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de parte vătămată, nu s-au constituit părți civile (aspect reținut și de Înalta Curte de Casație și Justiție – in Decizia penala nr. 32/A/2019 – f. 359). (…)
Astfel, s-a reținut că, în baza adresei nr.29/P/2005 din 19.02.2008, însoțite de documente justificative, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost încunoștințat asupra tuturor situațiilor de fapt care au dus la cauzarea prejudiciului. În mod absolut nejustificat, Ministerul Economiei și Finanțelor nu a răspuns (vol.95, f. 329-331)”, se arată în motivare. La acel moment era ministru, liberalul Varujan Vosganian.
În dosarul Polaris, DNA a acuzat un prejudiciu de 200 milioane lei, iar instanța a confiscat de la Mazăre şi Sorin Strutinsky a câte 3,4 milioane de lei.
De recuperarea acestei sume trebuia să se ocupe Direcţia Generală de Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF.
Radu Mazăre avea trei dosare penale de abuz în serviciu și luare de mită: „Retrocedările”, „Polaris” și „Henri Coandă”. Ultimul s-a prescris. Întrebat, la ieșirea din închisoare, dacă a plătit prejudiciul de peste 100 de milioane de euro din dosarul Retrocedărilor, în care a fost condamnat la nouă ani de detenție, Radu Mazăre a răspuns sec: ”Nu”.
Luni, 27 mai, după ce a fost eliberat din Penitenciarul Jilava, că nu îl mai interesează viaţa publică „sub nicio formă”, susţine că nu a fost speriat în închisoare, dar pentru el a fost „suficient”.
Fostul primar al municipiului Constanţa a fost eliberat condiţionat, în urma unei decizii a Tribunalului Ilfov, după ce a executat cinci ani din pedeapsa de nouă ani primită în anul 2019 în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.
„Nu mă mai interesează sub nicio formă viaţa publică. Nu mă mai întrebaţi ce a fost, nu mă mai întrebaţi ce voi face, că nu mă mai interesează (…) Dacă nu mă mai interesează viaţa publică, de ce vă mai interesează pe domniile voastre despre mine?”, le-a spus Mazăre jurnaliştilor care l-au aşteptat în faţa penitenciarului.
Întrebat dacă a fost speriat de ceva în puşcărie, Radu Mazăre a spus: „Nu m-a speriat nimic, dar e suficient. Oamenii au o perioadă în viaţă, după aia se apucă să facă altceva”.
El a adăugat că este pregătit să fie tată, soţia lui, care de altfel l-a aşteptat la ieşire, fiind însărcinată.
Tribunalul Ilfov i-a admis, luni, lui Radu Mazăre, o cerere de eliberare condiţionată din Penitenciarul Jilava, unde fostul primar executa o condamnare de 9 ani închisoare, primită în anul 2019 în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.
Iniţial, pe 17 aprilie, Judecătoria Sectorului 4 respinsese cererea lui Mazăre, însă acesta a avut câştig de cauză la Tribunalul Ilfov.
„În baza art. 425 alin. 7 pct. 2 lit. a Cpp, raportat la art. 587 alin. 3 din Cpp, admite contestaţia formulată de condamnatul Mazăre Radu Ştefan, împotriva sentinţei penale nr. 996/2024 din 17.04.2024, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. Desfiinţează sentinţa penală nr. 996/2024 şi, rejudecând în fond: În baza art. 587 din Cpp, raportat la art. 59 Cod Penal din 1969, admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Mazăre Radu Ştefan, aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti. Dispune liberarea condiţionată a contestatorului condamnat Mazăre Radu Ştefan, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 101/29.06.2023, emis de Tribunalul Ilfov, Secţia Penală; în baza sentinţei penale nr. 63/23.03.2023, pronunţată de Tribunalul Ilfov, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare. Definitivă”, se arată în decizia Tribunalului Ilfov.
Radu Mazăre a fost printre primii „fugari” ai României. Condamnat definitiv în februarie 2019, el a plecat înainte de pronunţarea sentinţei, stabilindu-se în Madagascar, unde a investit într-un complex turistic. A fost extrădat şi adus în ţară în mai 2019, fiind apoi încarcerat.
La acea vreme, Mazăre reclama că a fost extrădat din Madagascar pentru a fi prezentat în România „ca un trofeu”, iar predarea sa autorităţilor române a fost „frauduloasă”.
Dosarul în care Mazăre a primit nouă ani închisoare se referă la retrocedarea frauduloasă a unor mari suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, prejudiciul fiind de 114 milioane euro, care nu a fost recuperat.
Radu Mazăre mai are o condamnare definitivă de cinci ani închisoare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul „Polaris”, pedeapsă contopită cu cea din dosarul retrocedărilor.
