Luigi FRIGIOIU ■
Înainte de alegerile parlamentare pe Vergil Chițac l-a apucat hărnicia. Promite să facă ce n-a făcut un mandat întreg, că nu-l doare gura. Una din investițiile anunțate de mult timp, e reabilitarea parcului din centrul orașului. Anunțând că demarează lucrările, Primăria Constanța a blocat zona cu panouri. După ce, aceeași Primărie a distrus parcul organizând pe spațiul verde, câteva sezoane estivale la rând, paraghelii grețoase cu mici, bere și manele.
La baletul “Don Quijote” majoritatea spectatorilor au intrat prin spate, pe la artiști. N-au avut altă variantă: intrarea din față e, deocamdată, blocată. Nu era de mirare ca, pentru domni, accederea în sală să se facă prin cabina balerinelor. Iar drumul doamnelor spectatoare să treacă prin cabina dansatorilor. Evident, nu e posibil. Domnii n-ar mai veni cu partenerele de viață, iar doamnele s-ar împiedica în decor. Mai ales în celebra lance, de dimensiuni apreciabile, a lui Don Quijote.
Câțiva temerari s-au aventurat pe o potecă îngustă de lângă bodega jegoasă a Adarei Tramudana, lăsată în paragină. Însă, ca să ajungi întreg în sală, îți trebuia echilibrul Nadiei pe bârna de la Montreal. Nu mai vorbim de faptul că teatrul e o ruină ce se poate oricând prăbuși în capul artiștilor și spectatorilor. În mod normal, renovarea clădirii teatrului ar fi prioritatea principală. Dar ce mai e normal în Constanța, astăzi?
Baletul Don Quijote a fost o reprezentație clasică în stilul maestrului Oleg Danovski, realizată de unul din eminenții săi elevi: profesorul-coregraf Traian Vlaș. Spectatorii au avut ocazia să urmărească o minunată poveste, o feerie cu dans, muzică și culoare. Sala arhiplină a ovaționat îndelung și a fluierat admirativ ca galeriile de fotbal. Strigătele de “Bravo!” și buchete de flori au acompaniat un triumf coregrafic incontestabil. Toți dansatorii au evoluat la superlativ și ar fi nedrept să remarc pe cineva.
Cel mai îmbucurător aspect e prezența multor tineri, nenăscuți în vremurile de glorie ale ansamblului “Danovski”. Semn că gustul constănțenilor pentru baletul de calitate s-a transmis din generație în generație. Publicul de toate vârstele își dorește spectacole clasice, iar “Don Quijote” poate fi un punct de plecare în reconstrucția trupei încercată de maestrul Traian Vlaș. Deși pare că a pornit o bătălie cu morile de vânt – întocmai ca eroul lui Cervantes – coregraful-șef de la Teatrul “Danovski” a câștigat o primă bătălie.
