Luigi FRIGIOIU ■
Orice concert cu Mircea Baniciu e un eveniment, mai ales, în anul când a bifat 75 de “primăveri”. Așa a fost pe 22 noiembrie, în clubul botezat chiar de solistul legendarei trupe Phoenix. Baniciu s-a simțit ca la el acasă și a demonstrat, încă o dată, că vârsta e doar un număr. Acompaniat de Vladi Cnejevici-clape și Teo Boar-chitară a oferit un show de neuitat. Clubul plin, printre clienți mulți tineri care au fredonat textele învățate de la părinți lor. Cum spunea solistul, orice concert în Constanța e o întoarcere “la rădăcini”, la frumoasele amintiri din sezoanele estivale trecute.
Toată lumea a cântat și a dansat șlagărele supercunoscute: Eșarfă în dar, Viața la țară, Pisica neagră, Ceasornicarul, Nunta, Canarul, Hei tramvai etc. La piesa “Geamuri” s-a strigat atât de tare încât părea că va fi nevoie de intervenția geamgiilor. Din fericire, pentru organizatorul Horia Pătrăhău n-a fost cazul.
Și pentru că ne aflam înaintea alegerilor, aluziile electorale n-au lipsit. Mircea Baniciu părea că dedică câte o “specială” fiecărui candidat. “Fată verde” pentru zarzavagioaica Leana de la Câmpulung. “Mica țiganiadă” pentru cei doi mici romi (Ciolacu și Simion). Iar “Andri Popa” nu putea fi decât haiducul-erou al bătăliei care n-a mai avut loc la Nassiria, generalul Ciucă.
Seara s-a încheiat cu bisul “Vinovații fără vină”, un cântec tematic pentru că românașii de rând, indiferent de vot, vor fi conduși de aceeași ticăloși incompetenți.
Farule, nu te duce-n B!
Concertul a fost programat la aceeași oră cu meciul Farul-Oțelul. La etajul clubului am avut surpriza plăcută să mă întâlnesc cu câțiva vechi fariști, membrii galeriei din stadionul demolat. Printre ei, prietenul de-o viață, Nicu Perifan. Fanii erau cu urechile la muzică dar cu ochii pe plasma TV. La ultima fază, Farul a luat gol și a pierdut cu 0-1. La plecare, ne-am felicitat reciproc pentru inspirația de a nu mege pe stadionul Academiei. În același timp, ne întrebam dacă e cazul să ne pregătim să colidăm, din nou, coclaurile Ligii a 2-a, așa cum am făcut-o în tinerețe. Hai, Farul!
Banatu-i fruncea!
Întâmplător sau nu, cei trei artiști de pe scena clubului Phoenix sunt bănățeni. Mircea “Tetea” Baniciu e, deja, o legendă vie. Născut la Timișoara (de profesie architect), s-a remarcat la începutul anilor ’70 fiind cooptat vocalist al trupei Phoenix. După “fuga” colegilor săi (ascunși în boxe), în 1977, începe cariera solo. Până în 1990, prin evoluțiile sale, Baniciu a ținut viu spiritul Phoenix. În 1992, a fondat Pasărea Colibri, cu Florian Pittiș, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici. Revine în trupa-mamă la concertul „Phoenix 40 ani”. Apoi, părăsește, din nou, Phoenix pentru cariera solo. În 2014, înființează grupul Pasărea Rock. În ultimii ani, evoluează cu muzicienii de acompaniament Vlady Cnejevici și Teo Boar.
Teo Boar (Lucian Teofil Boar) e chitarist, vocalist și compozitor. Născut în Arad, colaborează, în peste 35 ani de activitate, cu zeci de artiști. Cântă, imprimă, participă la sute de emisiuni TV și la mii de concerte. Din 2011, e solicitat la imprimarea muzicii pe coloanele sonore a mai multor filme de lung metraj. Activează ca instrumentist și vocalist în: Pacifica, Mircea Baniciu & Band, The Blue Workers, Sunt un frate tânăr (în memoria lui Florian Pittiș), T.V.A. – Trupa cu Valoare Adăugată.
Timișoreanul Vlady Cnezevici (instrumentist-clape, compozitor, orchestrator) e un reper al muzicii folk-rock din Romania. În timp, și-a pus amprenta în numeroase proiecte: Progresiv TM, Compact, Laura Stoica Band, Pasarea Colibri, Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers, Pasarea Rock, Pacifica, Mircea Rusu Band, Mircea Baniciu Band și trupa TVA. A scris muzica la 12 filme. A câștigat Marele Premiu la Festivalul de film Monte Carlo, pentru muzica filmului Eva (regia-Adrian Popovici). În 2020, i-a apărut materialul de autor, “Ieri și azi”, cartea de vizită a unei personalității muzicale complexe.
