Călin MARINESCU ■
Mi-a rămas întipărită în minte imaginea granzilor Partidului Social Democrat (PSD), supărați bubă, la prima declarație de duminică seara a lui Marcel Ciolacu NORDIS, care dat de exit-poluri pe primul loc dar cu un rezultat mult sub procentul de 35% din voturile obținute la alegerile din primăvară.
Ulterior, pe rând, Călin Georgescu și Lasconi au spart frontul și dezastrul a fost si mai mare. Candidatul independent minune cu ițari roșii slim și-a înfipt steagul pe redută, ocupând poziția de pe primul loc, spre stupoarea clasei partinice și a simplilor cetățeni. Consternarea vine din faptul că nu ne-am putut închipui ca un candidat lipsit de susținerea unui partid, fără aparat propriu la vedere, susținător al unor politici total contrare a ceea ce se întâmplă la ora actuală în România, autodeclarat suveranist pe ștatul de plată, însă, membru al unor organisme internaționale precum Biroul ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile omului, președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma, sau coordonatorul Biroului din România al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ar putea gripa mașinăriile de vot ale PSD și PNL, obținând un asemenea rezultat la vedere.
Desigur, analiștii vor despica, cu grație sociologică, firul în patru în deslușirea misterului acestui dezastru pentru partidele tradiționale.
La cald, se pot trage câteva concluzii. În primul rând sunt sigur că alegătorul român, sătul de prinosul de bine, a sancționat cu votul său aroganța politicienilor din coaliția guvernamentală, care nu se sfiau să afirme public că se pregătesc să-și conserve puterea și în legislatura viitoare. Campania electorală a PSD dar și a liberalilor a fost superficială, bazată doar pe sondaje manipulatoare, eforturile activiștilor și militanților celor două partide fiind minime căci se vedeau câștigătorii de serviciu.
A lipsit, ceea ce se cheamă relația cu alegătorii, cum se zice la firul ierbii, cândva “argumentată” cu o găletușă, un șorțuleț, pliante, brichete, pixuri, un mic nimic care semnifica destul pentru alegătorul de rând. Însemna că actorii politici, cel puțin o dată la patru ani, se apleacă în fața poporului, iar omul cu votul la el era băgat în seamă.
Campania electorală ce tocmai s-a încheiat s-a bazat mai mult pe relația cu alegătorii prin mass-media, ceea ce cu siguranță a deranjat anumite categorii de alegători, oameni ajunși deja la capătul răbdării din cauza politicii economice dezastruoase a guvernului PSD – PNL. Și au reacționat ca atare.
Astfel, în campania susținută în principal prin mass-media s-a strecurat astfel un actor inedit care, folosind cu precădere rețelele de socializare, precum Tik Tok, a reușit să mobilizeze cohorte de alegători nehotărâți și revanșarzi, propovăduind idei aparent total deplasate, în accepțiunea aspirațiilor noastre euroatlantice, dar ce au sens pentru o parte a populației nemulțumite, așa zișii suveraniști.
Au fost evidente și mașinațiunile PSD de a-l duce pe George Simion în turul al doilea, ceea ce se pare că nu i-a „cauzat” bine acestuia și astfel, dintr-o călcătură pe coaja de banană, a ajuns pe locul patru.
Evident, PSD anvizaja reeditarea episodului Iliescu – Vadim, când de lehamite, românii obligați mai ca întotdeauna să aleagă răul mai mic, l-au votat pe Ion Iliescu.
Totusi, poate din întâmplare, PSD a reușit să ne ducă la același deznodământ, iar noi vom fi puși în situația să ne alegem Președintele dintre Călin Georgescu și Elena Valerica Lasconi. De data aceasta, așa zisul rău cel mai mare, identificat prin Călin Georgescu, este un luptător perfid ce nu se lasă învins cu ușurință, susținut din umbră de forțe redutabile dar necunoscute și nevăzute, așa ziși voluntari, care să sperăm că nu sunt omuleți verzi.
Se pune însă o întrebare, la care trebuie să răspundă autoritățile române.
A beneficiat Călin Georgescu legal de fonduri infinit mai mici decât marile partide, de un aparat format din voluntari, după declarația sa, dar având o prezență permanentă pe rețelele de socializare, activitate ce necesită evident resurse majore, atât ca hard, (aparatura necesară) dar și ca soft (programe necesare), fără a mai pune în discuție numărul mare de operatori, care de obicei nu sunt ieftini și cu atât mai puțin voluntari.
Privit de departe, acest fenomen pare orchestrat din altă parte. Unii aruncă cu piatra spre est, rețelele de socializare fiind accesibile de pe orice meridian pământesc.
Serviciile specializate pot identifica și documenta modul în care s-a desfășurat această campanie electorala inedită, rămâne să vedem dacă există și interesul necesar și dacă o să manifeste și transparență în comunicarea publică. Desigur, mai există și varianta în care nu a existat pericolul vicierii rezultatului alegerilor de interese sau forțe străine și atunci, unii dintre noi nu au decât a zice: “Să fie primit!”
Cât despre Marcel Ciolacu și Nicolae Ionel Ciucă, tot așa, cum se zice în popor: Despre morți numai de bine! Ciucă, cel puțin, este cert că a fost îndrumat greșit de consilierii săi, iar în ultima perioadă părea chiar boicotat, poate de cei care bat din pinteni să preia conducerea PNL.
Rezultatele scrutinului prezidențial de duminică vor influența cu siguranță și alegerile parlamentare de săptămâna viitoare, unde va fi posibil să avem alte surprize.