Manuel VLĂDUȚ ■
Războiul din Ucraina a depășit deja 1000 de zile, spre sfârșitul anului trecut. Luptele duse între armata ucraineană și cea rusă, cu fronturi ce se întind pe mii de kilometri și vagi câștiguri teritoriale în favoarea unuia sau a celuilalt beligerant, amintesc de grotescul peisaj al „Eurasiei” și „Oceaniei” aflate într-un război perpetuu, din romanul lui George Orwell –”1984”.
Amenințarea războiului se resimte pregnant în țările Baltice,Polonia, Lituania, Letonia Estonia sau Finlanda făcând pregătiri energice pentru a contracara o eventuală invazie, tot mai credibilă din partea Rusiei care trimite fel de fel de avertismente în acest sens. Nici România nu stă pasivă; doar că la noi lucrurile,în acest sens,merg mult mai lent… de la capitolul actualizării legislative a sistemului național de apărare, continuând cu cel al înzestrării cu armament și echipamente de ultimă generație sau pregătirea populației.
Este în plină desfășurare un tip de agresiune militară pe care România a resimțit-o din plin, cel puțin în ultimele două luni: Războiul Hibrid! Un altfel de război extrem de periculos și poate, la fel de păgubos ca cel clasic. Este genul de război care prin modul perfid de acțiune, cu întreaga gamă de troli media, site-uri de știri false, ingerințe în procesele electorale, sabotarea infrastructurilor de comunicații ori transport energetic și atacarea rețelelor informatice, finanțarea și încurajarea corupției, sădirea neîncrederii în instituțiile europene și ale statului, poate duce în definitiv la descurajarea unei națiuni și zdrobirea voinței de a se opune agresorului, dar mai ales la obținerea controlului asupra sa, fără un singur foc de armă!
Toate aceste acțiuni ale Federației Ruse – fie ele directe sau hibride – sunt monitorizate îndeaproape de liderii Alianței Nord-Atlantice (NATO) și evaluate în mod real pentru o contracarare rapidă și eficientă.
„Nu dacă, ci când” este acum întrebarea, în timp ce NATO se pregătește pentru contracararea atacului rusesc asupra Finlandei, țărilor baltice și Norvegiei.
Potrivit Annei Magdalena Wielopolska – analist în politică și economie internațională – surse NATO au confirmat pentru ziarul finlandez – Iltalehti, că Rusia a actualizat planurile militare detaliate pentru operațiuni împotriva flancului estic al NATO, ce implică o ofensivă în trei direcții înspre Finlanda, Norvegiei și restul statelor baltice,cu până la 600.000 de militari.
La rândul ei, Polonia a elaborat planuri de evacuare a populației civile, pe fondul îngrijorărilor crescânde de securitate, proiectul de lege prevăzând ca cel puțin 0,3% din PIB-ul anual al țării să fie alocat pentru îmbunătățirea pregătirii pentru evacuare.
Principala preocupare pentru NATO nu este dacă Rusia va ataca, ci când și unde ar putea testa angajamentul NATO cuprins în articolul 5, de apărarea colectivă.
În timp ce principalele forțe terestre ale Rusiei sunt în prezent angajate în Ucraina, surse NATO indică faptul că Rusia își menține capacitatea de a aduna o forță de atac de până la 600.000 de soldați de-a lungul granițelor baltice și finlandeze, potrivit articolului din Iltalehti.
Comandantul Forțelor Armate Regale Suedeze, Micael Bydén, a confirmat pentru Iltalehti că serviciile de informații preconizează că Rusia ar putea ataca țările din regiunea Mării Baltice în următorii ani.
Viceamiralul SUA,Douglas Perry, care a condus exercițiul Nordic Response în martie 2024, ce a implicat 20.000 de militari aliați, a identificat Rusia ca amenințare directă pentru regiune.
Potrivit surselor NATO, strategia Rusiei include trei linii principale de acțiune.
În nord, Corpul 14 Armată va lansa un asalt amfibie și terestră de la Murmansk spre coasta Norvegiei, în timp ce va desfășura unități aeropurtate pentru a captura locații strategice din Laponia finlandeză, inclusiv aeroportul Ivalo. Scopul lor ar fi stabilirea unei zone tampon în Laponia de Nord și Finnmark.
Corpul 44 Armată va viza coasta de sud a Finlandei și regiunile de sud-est pentru a controla coasta de nord a Golfului Finlandei.
Armata a 6-a ar încerca să spargă apărarea estoniană și letonă către capitalele Tallinn și Riga. Forțele ruse vor avansa prin Belarus spre Lituania. Scopul ar fi asigurarea coridorului Suwalki ce conecteazăBelarus de exclava rusească Kaliningrad.
În 2024 NATO a răspuns acestor amenințări cu exerciții militare la scară largă în regiune,“The Nordic Response”.
Alianța și-a revizuit semnificativ strategia de apărare regională, renunțând la abordarea anterioară de tip „tripwire” (“declanșarea capcanei” n.r.). Noua strategie previne orice câștig teritorial rusesc și include prevederi pentru lovituri preventive pe teritoriul Rusiei, dacă este necesar.
Între timp, pe măsură ce tensiunile cresc, Polonia, care s-a înarmat intens în ultimii doi ani, își intensifică eforturile pentru protejarea civililor și a valorilor culturale naționale în caz de amenințări militare sau dezastre naturale.
Ministerul de interne polonez a anunțat că proiectul de regulament pentru evacuări va fi finalizat în termen de trei luni, incluzând responsabilități detaliate și coordonarea serviciilor civile de securitate.
Însă, ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar ataca Finlanda, stat NATO și UE considerat de Putin drept fostă regiune rusă?
Dacă Rusia atacă Finlanda, probabil că de data aceasta se va încheia cu trupele finlandeze în Piața Roșie din Moscova și arzând Kremlinul, apreciază Annei Magdalena Wielopolska, într-un comentariu pe LinkedIn.
Se știe că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial rușii au atacat Finlanda de două ori, așa că finlandezii cunosc cu ce au de-a face. Cu finlandezii, puternica URSS a luptat în perioada 1939–1940 și a trebuit să semneze un tratat de pace. Sunt pregătiți iar Putin are obiceiul să îi atace doar pe cei pe care îi percepe ca fiind slabi, ca bătăușul din curtea școlii.
Ca să știți cum stau lucrurile: Când Rusia a atacat cablurile subacvatice care leagă Finlanda de Estonia și Germania, nava vinovată a fost imediat arestată și confiscată.Rușii se plâng, numindu-i pe finlandezii „pirați” dar acest lucru evidențiază un lucru – Rusia înțelege și respectă doar forța brută.
În prezent, 17 nave sunt ancorate în „zona de reținere” din Marea Baltică, sub observația navei militare finlandeze FNS VAHTERPAA 42.
Finlandezii, confruntați cu politica de agresiune, nu „exprimă îngrijorare profundă” – ei iau măsuri!
În plus, Rusia forțează unilateral modificarea granițelor maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică. Este acesta începutul următoarei invazii rusești?
Încercând să-și acopere urmele, Ministerul Rus al Apărării a eliminat accesul la proiectul de decret care amenință să redeseneze unilateral granițele din Marea Baltică cu Finlanda și Letonia.
Cotidianul „Moscow Times” a anunțat că Rusia a decis să redeseneze unilateral granițele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică. Proiectul de decret a fost publicat online pe portalul actelor juridice ale statului rus, unde a fost accesat de jurnalişti.
Potrivit documentului întocmit de Ministerul Apărării, Rusia intenționează să declare drept ape maritime interne o parte din zona maritimăa estului Golfului Finlandei, precum și în apropierea orașelor Baltiysk și Zelenogradsk, din regiunea Kaliningrad.
La granița cu Finlanda, guvernul rus vrea ajustarea coordonatelor în zona insulelor Jähi, Sommers, Olanda, Rodsher, MalyTyuters, Vigrund, precum și în apropierea capului de intrare nordic al râului Narva.
La granița cu Lituania, în zona SpitulCuronian din Golful Gdansk, zonele Capului Taran, capul de la sud de Capul Taran, precum și Spitul Baltic vor fi rectificate (redesenate).
A doua zi după ce știrile despre acesta au ajuns pe primele pagini ale ziarelor, accesul la proiectul online fusese blocat. Asta nu înseamnă însă că rușii au renunțat la plan.
Rușii acționează în felul lor obișnuit înfiorător: încep câte cu câte puțin, tatonări, dar această schimbare progresivă înseamnă că în principiu, schimbările unilaterale la frontieră sunt posibile și acceptabile.Dacă nu sunt contestate sau răspunsul este obișnuit, „Noi considerăm că este inacceptabil”, dar nimic mai mult, rușii vor continua să ceară din ce în ce mai multe schimbări, în conformitate cu obiectivul lor imperial final – de a controla teritoriul „de la Vladivostok la Lisabona”.
Cam așa sună logica lui Putin, potrivit siteului www.en.kremlin.ru :
„…Petru cel Mare a purtat Marele Război al Nordului timp de 21 de ani. Oficial, el era în război cu Suedia pentru a cuceri teritorii… Nu lua nimic, se întorcea! Așa a fost. Zonele din jurul lacului Ladoga, unde a fost fondat Sankt Petersburg, nicio țară europeană nu a recunoscut acest teritoriu ca parte a Suediei. Acolo locuiau slavi împreună cu popoarele finno-ugrice, iar acest teritoriu era sub controlul Rusiei.
În mod clar, datoria noastră este să revenim și să ne consolidăm. Și dacă operăm de la premisa că aceste valori de bază constituie baza existenței noastre, cu siguranță vom reuși să ne atingem obiectivele…”
În ce privește postarea “accidentală” de către Rusia a documentui intern cu propuneri de reevaluare a frontierelor maritime, în opinia mea, a fost o scurgere deliberată, o încercare de control reflex, o amenințare voalată încercând să manipuleze și să întârzie răspunsul internațional în Ucraina.
Amenințarea este banală și nu are nicio bază, motiv pentru care “s-a scurs” în loc să fie adusă oficial. Cred că reacția Finlandei este cea corectă, pur și simplu au afirmat că se așteaptă ca legea să fie respectată și continuată ei pregătind, cu siguranță, atât planuri de apărare juridică, cât și militară, dacă Rusia ar alege să facă mai mult decât zgomot inutil.
Între timp a avut loc un incident separat, dar înrudit, coordonat clar cu scurgerea propunerii scrise.Agenții de frontieră ruși au scos geamandurile de navigație din râul Narva (la granița cu Estonia n.r.). Geamandurile sunt menite să prevină intrarea accidentală în apele Rusiei. Această „dispută la frontieră” cu Estonia nu face parte direct din propunerea ștearsă de pe siteul rus al apărării (MOD), dar este atât de similară ca natură, încât ar trebui considerată ca o primă încercare de a provoca un răspuns.
Ministerul Rus al Apărării (MOD) a propus pe 21 mai 2024 ca guvernul rus să reevalueze granițele maritime ale Rusiei în Marea Baltică, astfel încât aceste frontiere „să corespundă situației geografice moderne.”Ministerul Rusiei a produs un document șters de atunci, care a apărut pe portalul juridic al guvernului rus pe 21 mai, propunând ca guvernul rus să reevalueze granițele maritime din 1985 din Golful Finlanda, deoarece aceste frontiere s-au bazat pe „hărți de navigație nautică la scară mică” învechite, dezvoltate la mijlocul secolului al XX-lea. Documentul propunea recunoașterea parțială a rezoluției din 1985 ca „defunctă”. Documentul sugera că guvernul rus ar trebui să ajusteze coordonatele frontierei maritime în Golful Finlandei în zona insulelor Jähi, Sommers, Gogland, Rodsher, MalyyTyuters și Vigrund și în apropierea deltei de nord a râului Narva. Documentul a mai propus ca guvernul rus să revizuiască zona CuronianSpit, Capul Taran, un cap la sud de Capul Taran și Vistula Spit din Marea Baltică. Sommers, Gogland, Rodsher, MalyyTyuters și insula Vigrund sunt sub control rusesc, în timp ce Rusia și Finlanda împart controlul asupra insulei Jähi. Delta de nord a râului Narva este situată între Rusia și Estonia, în timp ce CuronianSpit duce la granița internațională dintre Rusia și Lituania. Vistula Spit (cunoscută și sub numele de Baltic Spit în Rusia) este împărțită între regiunea Kaliningrad, Rusia și Polonia, iar Capul Taran este la nord-vest de orașul Kaliningrad.
Documentul spunea că aceste modificări propuse ar stabili un sistem de linii de bază pentru frontierele maritime în partea de sud a insulelor rusești din partea de est a Golfului Finlandei, precum și în zonele Baltiysk și Zelenogradsk, ambele în regiunea Kaliningrad. Documentul menționează, de asemenea, că aceste modificări vor permite Rusiei să folosească zonele de apă corespunzătoare ca ape maritime interne ale Rusiei și că linia frontierei de stat ruse se va schimba din cauza schimbărilor de poziție a frontierei externe a mării teritoriale.
Poliția de frontieră a Rusiei a îndepărtat joi (23 mai 2024) peste 20 de geamanduri care delimitau căile de transport maritim de pe râul Narva, a declarat PPA din Estonia. Guvernul cere clarificări.
Douăzeci și cinci de repere plutitoare au fost îndepărtate de polițistii de frontieră ruși în jurul orei 3 a.m., joi dimineață, a anunțat Consiliul de Poliție și Grăniceri (PPA) într-un comunicat.Geamanduri au fost amplasate pe râu de zeci de ani pentru a preveni erorile de navigație. Estonia a instalat marcajele în apele sale în baza Legii privind frontierele de stat, iar locațiile geamandurilor au fost convenite de agențiile de frontieră în 2022.
Cu toate acestea, în 2023, Rusia nu a fost de acord cu locațiile aproximative a jumătate din cei 250 de markeri. Unii dintre cei îndepărtați joi dimineață se aflau în acele locații disputate de Rusia.Primele 50 au fost plasate în râul Narva acum 10 zile pe 13 mai.
EerikPurgel, șeful Prefecturii de Est a PPA, a declarat că Rusia nu și-a explicat încă acțiunile.
„Consiliul de poliție și polițiști de frontieră va contacta poliția rusă de frontieră și va solicita clarificări cu privire la scoaterea geamanduri și returnarea geamandurilor. , dacă nu sunt prezentate, vom continua să instalăm geamanduri”, a spus el într-un comunicat.
„În vreme ce linia de control temporar este marcată permanent la granița terestră, albia râului se modifică în timp, motiv pentru care în fiecare primăvară reverificăm marcarea rutelor de transport maritim. În timp ce înainte de începerea războiului în Ucraina, instalarea geamandurilor a fost acceptată în mare măsură de comun acord, apoi din 2023 Rusia nu a mai fost de acord cu poziția Estoniei în ceea ce privește amplasarea geamandurilor. Am decis să lansăm semnele plutitoare în apă pentru sezonul estival – conform acordului din 2022, pentru că sunt necesare pentru a evita erorile de navigație, astfel încât pescarii noștri și alți pasionați să nu rătăcească accidental în apele rusești”, a spus Purgel.
Prim-ministrul KajaKallas – la acea vreme, a declarat (potrivit “Reforma”) la conferința de presă săptămânală a guvernului de joi, că acesta este un incident la graniță și circumstanțele exacte sunt clarificate.
“Vom aborda acest caz într-un mod sobru, echilibrat, interacționând cu aliații acolo unde este necesar. Vedem un model mai larg de acțiuni rusești care încearcă să semene anxietatea”, a spus ea.
Ministrul Afacerilor Externe, MargusTsahkna ( conform “Eesti 200”), a spus că incidentul trebuie abordat cu foarte mult calm, deoarece Rusia se comportă provocator. Privind comportamentul Rusiei în ultimii ani, incidentul se potrivește tiparului, a spus el.
Tsahkna a spus că în ultimii ani au avut loc și alte incidente la frontieră, cum ar fi încălcări ale spațiului aerian.
Într-o declarație publicată vineri seară, Ministerul Afacerilor Externe a declarat: „Răspunsul Estoniei rămâne calm și clar”.
„Această acțiune a Rusiei, desfășurată în umbra nopții, se încadrează bine în modelul mai larg al comportamentului provocator al Rusiei, inclusiv la granițele sale cu vecinii, cel mai recent față de Lituania și Finlanda”, se arată în comunicat.
“Răspunsul Estoniei rămâne calm și clar. Tratăm acest lucru ca pe un incident provocator la frontieră. Vom comunica Federației Ruse prin reprezentanții noștri de frontieră și canale diplomatice că astfel de acțiuni sunt inacceptabile, vom cere o explicație cu privire la îndepărtarea geamandurilor și repunerea acestora imediată.”
Declarația precizează că Estonia este în contact strâns cu aliații și partenerii, deoarece „continuăm să contracarăm activitățile maligne ale Rusiei în Europa”.
Informații despre incidentele provocate de ruși la frontierele statelor vecine sau în apele teritoriale ale acestor state, culminează cu sabotajele documentate ale Rusiei asupra conductelor de gaz Nord Stream 2, a cablurilor de date sau de energie electrică din Marea Baltică, deja cunoscute publicului larg. Aceste acțiuni hibride nu sunt doar simple provocări la adresa statelor membre UE și NATO, ci adevărate incursiuni planificate cu scopul de a slăbi capacitățile economice ale comunității europene dar și cele de reacție în cazul unei viitoare agresiuni rusești asupra Europei.
Dar punând cap la cap toate aceste informații și evenimente, se pare că scopul principal al Rusiei lui Putin este extinderea și internaționalizarea războiului ruso-ucrainean și în definitiv expansiunea teritorială, refacerea “mărețului” Imperiu Rus al cărui țar (încă) neîncoronat, este Vladimir Putin.
