Dan MIHĂESCU ■
Iota TRANTU, emblematic vinicultor al Dobrogei din generația mea a mărturisit la Potcovăria lui Dan adevăruri nerostite din breaslă, despre licoarea bachică căreia romanii îi confereau calități supranaturale considerând-o darul zeilor ce înveselește inima omului – vinul.
Iota, așa cum îl cunosc prietenii pe inginerul Panait TRANTU, patronul de la Vinex Murfatlar SRL, a început să facă vinuri și să distileze rachiuri prin 1988, la scurt timp după absolvirea Facultății de Chimie Alimentară, ca Șeful Fermei Vinicole de la IAS Cernavodă.
După 1999, ca orice armân sadea i s-a rupt inima să vadă cum putea să se aleagă praful de munca lui și a înaintașilor pe aridul pământ dobrogean așa că a investit în ceea ce făcuse cu succes și înainte cumpărând fostele terenuri cu vie ale IAS-ului, retrocedate proprietarilor de drept. Ulterior, pe întreaga suprafață de 112 ha a făcut reconversia, cu fonduri europene și a amenajat irigații prin picurare. Crama – Ferma de Vinificație a defunctului IAS Cernavodă – a salvat-o la o licitație organizată de lichidatorul judiciar, după care cu credite a modernizat-o și i-a extins capacitatea achiziționând echipamente din Italia și Franța.
Și pentru că și podgorenii ies la pensie, chiar dacă au statut de patroni, Iota mi-a mărturisit că intenționează să reducă turația motoarelor cât de curând și să vândă ce-a mai mare parte a plantației rezervându-și pentru “sufletul său” un soi de “Le Coin Perdu”, micul domeniu viticol esențial și unic în România de aproape 40 de hectare pe care-l are pe rod pe insula dunăreană de la Ecluza Cernavodă.
În podcastul de pe Canalul Potcovăria lui Dan, Iota deapănă nu doar amintiri și experiențe de enolog, creator de branduri soiuri, sortimente și degustător de vinuri, primul producător de vinuri roze din România ci și întâmplări fascinante din lumea cramagiilor români, dinainte de 1989.
Bunăoară Iota TRANTU ne dezvăluie cum a vândut România rețeta producerii vinului „Beaujolais nouveau” pe tot parcursul anului francezilor, din ce soiuri de struguri se face vinul care produce malformații genetice în Rusia sau cum și-a pierdut vinul piața de desfacere în România în fața concurenței de preț a drogurilor de risc. Tot el ne trădează adevăratul secret al lui Bachus, rețeta de producție pe baza căreia cramagiul bucureștean Gheorghe Ștefănescu, administratorul unui depozit de vinuri din București, de lângă Podul Basarab, pe Calea Griviței, a sporit vinul din butoaie fiind arestat în august 1978 pentru contrafacere de băuturi alcoolice și avere ilicită și executat pe 4 decembrie 1981.
Iota ne mai spune și cât de bună, cu adevărat, era renumita “Corăbioară” de odinioară, vinul popular de masă al românilor dinainte de 1989, supranumit astfel după eticheta de pe sticlă sau vinul Tropaeum Traiani, tot un DOC Murfatlar dar trecem în revistă și vermuturile și bitterurile dobrogene de la Murfatlar…
🔴Nu uita să te abonezi la canalul nostru de YouTube pentru mai multe episoade! https://www.youtube.com/@potcovaria
