Dan MIHĂESCU ■
În edițiile online de la sfârșit de săptămână, trei cotidiene americane: The Wall Street Journal, The Washington Post și The New York Times, sugerau că președintele Trump ar fi dat dispoziții personalului de securitate națională să investigheze imediat posibilitatea sistării ajutorului direct și indirect al SUA pentru Ucraina.
Reacția vine sub forma represaliilor de stat în continuarea confruntării ieșite din canoanele diplomației și a legilor nescrise ale ospitalității, sub care s-a consumat întâlnirea președintelui american și a vicepreședintelui său cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky, pe 28 februarie, în Biroul Oval.
Dacă va fi pusă în practică răzbunarea lui Trump, furnizarea de rachete în valoare de miliarde de dolari, muniție, transport și echipamente radar va înceta imediat, potrivit surselor citate.
The New York Times avertizează asupra riscului încetării complete a ajutorului pentru Kiev. Este vorba despre sprijinul indirect, precum finanțarea, schimbul de informații și instruirea personalului militar și a piloților ucraineni, administrația Biden acordând anterior Kievului doar asistență militară directă în valoare 67 de miliarde de dolari.
Potrivit The New York Times, până acum, timp de 50 de zile, administrația Trump nu a anunțat noi livrări de arme către Kiev, până la întâlnirea din 28 februarie și nici nu au fost furnizate detalii cu privire la livrările ulterioare din SUA sub noua administrație.
Anterior întâlnirii cu Zelensky, Trump menționase că Washington nu furnizează în prezent asistență în domeniul apărării Ucrainei.
La rândul lor, angajații de la USAID, ale căror activități au fost suspendate, au informat, de asemenea, NBC News că săptămâna ce s-a încheiat, Departamentul de Stat al SUA a sistat implementarea unui proiect menit a ajuta Ucraina în refacerea instalațiilor energetice.
Portalul Record a raportat după confruntarea de vineri 28 martie din Biroul Oval că Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat Comandamentului Cibernetic al U.S. Army să oprească toate planurile de acțiune împotriva Rusiei, inclusiv operațiunile ofensive cibernetice.
Dacă toate aceste rapoarte sunt confirmate statele europene trebuie să ia măsuri urgente pentru a reface proviziile militare directe și pentru a oferi Kievului o asistență financiară semnificativă iar Europa să își elaboreze propriul plan de pace pentru Ucraina.
Desigur, aceste subiecte au fost în centrul discuțiilor la Summitul londonez de duminică 2 aprilie al liderilor europeni, la care a fost invitat și președintele Zelensky, întâlnire premergătoare a summitului special al liderilor UE din 6 martie, pentru care Comisia Europeană a anunțat pregătirea unui pachet de măsuri privind apărarea și securitatea.
Rămâne de văzut dacă Europa se poate mobiliza la un asemenea nivel încât să ofere Ucrainei întreaga asistența necesară, fără contribuția SUA. Dar tot istoria ne învață că al Doilea Război Mondial a început în septembrie 1939 prin invadarea Poloniei de către Germani și URSS și SUA s-au văzut nevoite să devină parte cobeligerantă de abia pe 7 decembrie 1941 după ce Japonia a atacat Pearl Harbour fără declarație de război iar Germania și Italia le-au declarat oficial război pe 11 decembrie 1941. Bine, în mai 1941 Forțele Aeriene Regale îi dovediseră deja pe nemți oprind planurile de invazie ale lui Hitler în Marea Britanie.
În pregătirea Summitului Special al UE, din 6 martie, Președintele Consiliului European, António Costa a declarat solemn, duminică 2 martie: „Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană” într-o postare pe rețelele de socializare prin care a și anunțat decizia convocării Consiliul European special.
„În cadrul consultărilor mele cu liderii europeni, am auzit un angajament comun de a face față acestor provocări la nivelul UE: consolidarea apărării europene și contribuția decisivă la pacea pe continentul nostru și la securitatea pe termen lung a Ucrainei”, a adăugat Costa.
Anunțul lui Costa intervine într-un moment critic al războiului dintre Rusia și Ucraina, deoarece recentele reuniuni la nivel înalt între oficiali din Rusia și Statele Unite au generat îngrijorări cu privire la posibile acorduri care ar putea fi încheiate fără implicarea Ucrainei.
După cum se știe, în ultima săptămână, Trump l-a atacat în mod repetat pe președintele ucrainean Volodimir Zelensky, caracterizându-l în declarații publice drept „dictator fără alegeri” și afirmând fără nicio dovadă că președintele ucrainean are o rată de aprobare publică la el în țară de doar 4 %.
Între timp, atât Washingtonul, cât și Moscova au anunțat că pregătirile sunt în curs pentru o întâlnire în persoană între Trump și Putin, înainte de sfârșitul lunii.
Corect! Doar că întâlnirea de la Londra a “marilor” lideri europeni s-a încheiat cu o “rugăciune” pentru şi către SUA. Deşi situaţia este foarte gravă (pentru întreaga Europă), nu mă pot abţine să nu mă amuz când o văd pe d-na Ursula şi mai nu ştiu cum, când se erijează în poziţia de şef de Mare Stat Major al UE, făcând planuri militare şi ducând bătălii pe hartă până la victoria finală. M-aş fi aşteptat de la sulfidele de genul feminin (erau cât pe ce să treacă la transgenderi dacă nu câştiga D. Trump alegerile din SUA) care conduc destinele UE să vorbească mai mult despre armistiţiu şi pace. Dar nu şi nu, ele vor să tragă cu Kalaşnikoavele pe care le poartă pe sub fuste sau pe sub pantalonaşi.