Eusebiu SLAVITESCU ■
Recenta alegație a vicepreședintelui SUA, JD Vance, la postul Fox News: „Danemarca, cea care controlează Groenlanda, nu-și face treaba și nu este un bun aliat!…Dacă trebuie să cucerim Groenlanda, asta va face președintele Trump, pentru că nu-i pasă de ce țipă europenii la noi”, ar putea fi momentul pe care istoricii îl vor indica drept punctul de cotitură – începutul sfârșitului conducerii globale americane.
Când vicepreședintele Statelor Unite ale Americii (SUA) amenință un aliat NATO și vorbește cu ușurință despre cucerirea unui teritoriu independent ca și cum ar fi un consiliu de Monopoly, este mai mult decât o retorică nesăbuită. Este un semnal pentru lume că oamenii care conduc acum politica externă a SUA nu înțeleg cum a fost construită puterea americană.
Ei nu înțeleg că puterea Americii nu a fost doar militară – a fost construită pe încredere, alianțe, comerț și decenii de consecvență strategică. Această fundație, pusă cu grijă timp de 80 de ani, este acum sfâșiată de oameni care tratează diplomația ca pe o cascadorie de PR.
Și iată realitatea: odată ce distrugi acea încredere, nu o recuperezi doar cu noi alegeri sau cu un discurs mai bun. Ai arătat lumii că ești instabil. Nesigure. Nimeni nu pariază pe un partener care întoarce masa la fiecare patru ani.
Acestea nu sunt doar daune pe termen scurt. Este existențial. Sistemul global construit de SUA se schimbă – rapid. Europa merge mai departe. Aliații se reînarmează. China intră în vid. Și, spre deosebire de SUA, Beijingul nu se autosabotează.
Secolul următor s-ar putea să nu fie al Americii – pentru că a renunțat la tot ceea ce a făcut-o puternică. Bună voie. Neglijent. Tare.
Danemarca a trimis 18.000 de soldați în Afganistan pentru a lupta alături de SUA și a avut al doilea cel mai mare număr de victime pe cap de locuitor după SUA, cu 43 de decese într-o țară cu mai puțin de 6 milioane de locuitori.
N.R. Într-un interviu acordat canalului de televiziune conservator Fox News, la sfârșitul săptămânii trecute, răspunzând la o întrebare despre Groenlanda JD Vance acuză Danemarca că nu protejează insula de puterile străine. “Sunt rute maritime pe care chinezii și rușii le folosesc și, pentru a fi sincer, Danemarca nu își face treaba în ceea ce privește controlul Groenlandei. Prin urmare, trebuie să vă întrebați cum vom rezolva această problemă și securitatea noastră națională, iar dacă acest lucru înseamnă că trebuie să ne sporim interesele teritoriale în Groenlanda, atunci acest lucru este în conformitate cu dorința președintelui Trump”, a firmat vicepreședintele Vance.
În cadrul interviului de la Fox News, JD Vance a avertizat cu privire la o posibilă achiziție a Groenlandei în viitor, pe fondul interesului crescând al președintelui Donald Trump pentru "controlul" american al insulei arctice. De la alegerea sa pentru un al doilea mandat la Casa Albă, Trump și-a anunțat cu nerușinare dorința de a deține Groenlanda, adăugând că "deținerea și controlul Groenlandei este o necesitate absolută" pentru securitatea națională americană.Afirmațiile lui Trump au stârnit critici vehemente atât din partea Groenlandei, cât și a Danemarcei - Groenlanda a fost o parte semi-autonomă a Danemarcei timp de peste șase secole, fostul prim-ministru Mute Egede convocându-și colegii politicieni pentru a elabora un plan de descurajare a președintelui american. Cu toate acestea, administrația Trump nu pare descurajată, vicepreședintele Vance afirmând într-un interviu pentru Fox News că o preluare americană a teritoriului ar putea fi posibilă. Danemarca "nu își face treaba" și nici nu este un "aliat bun", a afirmat Vance. "Cum ne vom rezolva securitatea națională? Dacă asta înseamnă că trebuie să avem un interes teritorial mai mare în Groenlanda, asta va face președintele Trump", a declarat Vance.
Poziția Groenlandei este strategică pentru armata americană și pentru sistemul său de avertizare timpurie pentru rachete balistice, deoarece insula se află pe cea mai scurtă rută din America de Nord către Europa și are baza aeriană Pituffik. "Nu-i pasă de ce țipă europenii la noi. Îi pasă să pună pe primul loc interesele cetățenilor americani", a adăugat Vance."Sugestia lui Trump de a folosi forța militară, deși probabil retorică, face ecouri paralele îngrijorătoare cu acțiunile Rusiei în Ucraina, ridicând alarmele la nivel global", a declarat Romain Chuffart, președinte și director general la Arctic Institute într-un interviu acordat Daily Express US. Retorica lui Trump are, de asemenea, "implicații mai largi, inclusiv potențialul de a tensiona alianțele cu aliații NATO, cum ar fi Danemarca, și de a destabiliza geopolitica arctică", a spus el, adăugând: "O achiziție forțată ar stabili un precedent periculos." A doua doamnă Usha Vance urmează să viziteze Groenlanda joi pentru trei zile împreună cu copiii săi pentru a vizita "situri istorice, a învăța despre patrimoniul groenlandez și a participa la Avannaata Qimussersu, cursa națională de sanie trasă de câini din Groenlanda", a anunțat biroul său. Aceasta marchează cea mai mediatizată vizită din SUA după ce fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr. a vizitat insula.
În timp ce se întâlnea cu secretarul NATO Mark Rutte în Biroul Oval, Trump și-a reiterat interesul de a cumpăra insula de la Danemarca, o propunere care a fost respinsă atât de Groenlanda, cât și de Danemarca. Trump a declarat reporterilor că SUA "au nevoie de Groenlanda" și și-a exprimat dorința de a trimite trupe americane pentru a controla insula."Avem deja câteva baze în Groenlanda și avem destul de mulți soldați. Poate veți vedea din ce în ce mai mulți soldați mergând acolo", a spus Trump, în timp ce Rutte, părând incomod, a refuzat să se implice.
