Luigi FRIGIOIU ■
Cine are bătrâni, să-i aniverseze…
La începutul anilor 80, un tânăr actor cu alură de june-prim își făcea apariția la Teatrul Fantasio. Dirijat de directorul Aurel Manolache, Fantasio era cel mai valoros teatru de revistă din țară. Mihai Sorin Vasilescu l-a înlocuit pe mai vârsnicul Victor Imoșanu, în cupletele susținute alături de micul mare comic Fritz Braun. MSV părea potrivit, mai degrabă, interpretării dramatice decât celei umoristice.
Dar inteligența scenică, umorul fin-ironic, nuanţarea interpretării, vocea timbrată l-au ajutat să se impună. Nu era ușor împarți aceeași “scândură” cu duetul de legendă Jean Constantin-Gelu Manolache, cu nemuritorul Dan Spătaru sau cu trupa coregrafiată de maestrul Cornel Patrichi, unde străluceau spendide balerine ca Gina Varga, Rodica Manolache, Vali Biji etc. O perioadă, Mihai Sorin Vasilescu a fost singurul actor cu studii de specialitate din teatru (absolvent IATC). Sfârșitul anilor ‘80 și începutul anilor ’90 a adus Fantasio într-o situație de blocaj artistisc. Jean, Gelu și alți veterani se pensionau, balerinele plecau cu contracte peste hotare. Dirijorul Aurel Manolache fusese forțat de evenimente să facă pasul în spate. Venise Doru Octavian Dumitru dar era prea puțin. Estrada nu mai reprezenta o atracție pentru spectatori.
Mihai Sorin Vasilescu a preluat conducerea asumându-și dificila misiune de a reconstrui Fantasio aproape de la zero. Deși puțini îi dădeau șanse, el a riscat și a reușit. Astfel, putem spune că a apărut “New Fantasio”. A dat credit tinerilor de la secția pentru copii și tineret. Atunci s-au lansat Laurențiu Vlad, Florin Oprică, Mirela Pană, Luciana Crudu, Liliana Bărăscu, Maria Lupu. Fane Glință, Ovidiu Popescu, Gimi Maximencu, Vivi Petcu și mulți alții. L-a convins pe Geo Saizescu să formeze la Constanța o secție musical a Universității Hyperion. Toți tinerii au avut posibilitatea să devină artiști profesioniști cu patalama la mână.
Au urmat ani de glorie cu premiere de mare succes și nenumărate premii la Festivalul Teatrelor de revistă. Publicul s-a întors în sala de spectacole, Teatrul Fantasio era din nou numărul 1. Până în 2004, când liderii politici ai vremii (centrali și locali) au decis că tot ce era bun în Constanța trebuie distrus. Cozi de topor s-au găsit chiar în interiorul instituțiilor și, în urma așa-zisei reorganizării, două embleme culturale -Teatrul de revistă Fantasio și Ansamablul de balet O. Danovski – au fost desființate.
Mihai Sorin Vasilescu a continuat să joace la Teatrul de Stat. Cu durere în suflet, ca un părinte ce și-a îngropat copilul. În peste 45 ani de carieră, a interpretat roluri de excepţie în „Titanic vals”, „Nuntă la Fantasio”, „Livada de vişini”, „Tache, Ianke şi Cadâr”, „Scaiul”, a jucat în filme ca „A doua cădere a Constantinopolului”, „Milionar de weekend”, „Tinereţe fără tinereţe”, „Dacă bobul nu moare”. A primit numeroase premii: Premiul Matei Millo pentru cel mai bun actor la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă, ediţiile 1992, 1994, 1995, Premiul Asociaţiilor Umoriştilor Români pentru rolul Falstaff (1996) etc.
MSV era ca un brad semeț iar la umbra copacilor falnici cresc doar buruieni. Pentru ca aceste bălării să otrăvească în voie spiritul și gusturile constănțenilor, Mihai Sorin Vasilescu a avut soarta bradului din poezia lui Nicolae Iorga.
A fost tăiat un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:
„O, voi ce-n soare cald trăiţi
Şi aţi răpus strămoşul nostru
Să nu vă strice rostul vostru
De ce sunteţi aşa grăbiţi?
În anii mulţi cât el a fost
De-a lungul ceasurilor grele,
Sub paza crăcilor rebele,
Mulţi şi-au aflat un adăpost.
Moşneagul, stând pe culme drept,
A fost la drum o călăuză
Şi-n vreme aspră şi ursuză
El cu furtunile-a dat piept.”
Aniversarea a 7 decenii de viață, s-a dovedit prilej de spectacol-surpriză, recunoașterea unei cariere artistice de aproape 50 ani. De Ziua Mondială a Teatrului, la Clubul Șantierului Naval Constanța (ȘNC), s-a derulat evenimentul organizat de soția sărbătoritului, actrița Maria Lupu Vasilescu. La pregătirea surprizei, complice i-a fost apreciata jurnalistă Steliana Bajdechi, care i-ar fi spus venerabilului actor că vrea să facă o emisiune cu el.
Pe ecranul Clubului ȘNC au rulat imagini cu rolurile lui Mihai Sorin Vasilescu de-a lungul carierei. Divertismentul l-a asigurat momentul de cabaret și recitalurile susținute de Elena Gatcin și Denis Ștefănescu. Pentru o zi, MSV a însemnat nu numai Mihai Sorin Vasilescu ci și Măria-Sa, unul din ultimii regi ai scenei de la malul mării, încoronat cu laurii neuitării. La mulți ani, cu sănătate, maestre!
