Dan MIHĂESCU ■
Ca să esențializez, deși nu se face așa de regulă în gazetărie, vineri seară, în cadrul celei mai recente ediții a podcastului Potcovăria lui Dan, am dedus, descusându-l pe îndelete și trăgându-l de limbă cu întrebări ajutătoare pe interlocutorul meu, conf. dr. Constantin Dina, că în România, pentru pacienții oncologici cronici și pentru cei care încă nu au apucat să fie diagnosticați, ex-ministrul Sănătății, pesedistul Alexandu Rafila, e un fel de Dr. Moarte pentru acești obiți ai soartei! În cei patru ani de mandat el a pus pe piață rețeta procrestinării în abordarea acestei maladii. Să vedeți de ce zic asta…
Statistic, în România, sunt permanent în evidență peste 400.000 de pacienți cronici cu diagnostice de cancer, potrivit datelor centralizate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România. Deasemenea, potrivit surselor specializate, anual sunt diagnosticate aproximativ 100.000 de cazuri noi de cancer iar în 2023, numărul acestora a crescut cu 21% față de 2022, depășind pragul de 110.000–120.000 de cazuri noi.
Mortalitatea cauzată de această boală a fost cu 10% mai mare în rândul bărbaților și cu 4% mai mică în rândul femeilor decât media UE, conform celei mai recente evaluări făcută pentru țara noastră având la bază date raportate aferente anilor 2019, 2021 și 2022, se arată în raportul din 2025 “Profilul de țară privind cancerul”, publicat de European Cancer Inequalities Registry, ce apare sub auspiciile Comisiei Europene și OCDE.
Conform aceluiași raport, în România, majoritatea factorilor de risc asociați cancerului au o prevalență ridicată în rândul adulților. În ultimul deceniu, România a pus în aplicare o serie de măsuri de control privind tutunul (interzicerea fumatului în spațiile publice, etichete de avertizare vizuală și o interdicție privind publicitate), însă rata fumatului în rândul bărbaților rămâne una dintre cele mai ridicate din UE.
În România, există un gradient social inversat în ceea ce privește fumatul și consumul de alcool pentru ambele genuri . Ratele de acoperire cu vaccin papilomavirus sunt scăzute, dar în creștere. Politicile de prevenție primară nu dispun încă de o abordare integrată și sistematică.
Depistarea precoce
Rata de participare la screening rămâne scăzută pentru cancerul de sân și cancerul colorectal, deși ratele screeningului pentru cancerul de col uterin au crescut. Au fost puse în aplicare programe-pilot de screening pentru cancerul de sân și cancerul colorectal cu finanțare din partea UE și au fost elaborate planuri pentru extinderea screeningului la nivel regional și național. Planurile revizuite privind introducerea screeningului pentru cancerul de col uterin includ testarea primară pentru HPV. În 2024, au fost adoptați indicatori de calitate și siguranță pentru screeningul cancerului colorectal și de col uterin, în timp ce indicatorii de calitate pentru screeningul cancerului de sân sunt în curs de aprobare. Recent, au fost create registre pentru programele-pilot de screening.
Potrivit European Cancer Inequalities Registry 2025, în România se pierd mai mulți ani potențiali de viață din cauza cancerului decât media UE. Anii potențiali de viață pierduți (APVP) reprezintă o măsură complementară de interes a impactului diferitelor tipuri de cancer la nivel social, deoarece acordă o importanță mai mare deceselor cauzate de cancer în rândul persoanelor mai tinere. Evoluția APVP de-a lungul timpului pentru diferite tipuri de cancer în funcție de localizare poate evidenția îmbunătățirea sistemelor de îngrijiri oncologice prin reducerea mortalității premature. Astfel, în România. totalul APVP din cauza tuturor tipurilor de cancer în 2019 a fost de 1.946 la 100.000 de locuitori, cu 30 % mai mare decât media UE, de1.355 /100.000. Din 2012, rata APVP a scăzut cu 13%, comparativ cu media UE de 19%.
APVP la 100 000 de locuitori din România a scăzut în 2019 comparativ cu 2012 pentru toți principalii factori de contribuție cauzați de cancer. În 2021, cancerul responsabil pentru cea mai mare parte a APVP a fost cel pulmonar, cu 411 ani la 100.000 de locuitori, valoare ce scăzuse cu 16% din 2012. Niciun tip de cancer nu a înregistrat o creștere a APVP între 2012 și 2019.
Datele privind calitatea îngrijirii oncologice sunt limitate și fragmentate. În România, nu există informații cu privire la controlul cancerului, deoarece nu există un registru național al cancerului deși alocată o bugetare prin PNRR). Deși, cele opt registre regionale sunt reglementate din 2007, doar două dintre ele colectează date cu regularitate astfel că datele actuale privind rata de supraviețuire a pacienților cu cancer nu sunt disponibile. Cu toate astea, datele din studii anterioare privind ratele nete de supraviețuire la cinci ani indică proporții mai mici pentru toate tipurile de cancer din România în comparație cu mediile UE. În plus, calitatea datelor privind rezultatele intervențiilor de îngrijire și a îngrijirilor de suport ale pacienților sunt sub nivelul optim iar acoperirea și exhaustivitatea acestora este limitată. De asemenea, raportarea are un caracter eterogen, iar datele se utilizează rar pentru a analiza calitatea serviciilor medicale.
Performanța îngrijirii pacienților oncologici
Alocări financiare importante din Planul național de prevenire și combatere a cancerului sunt direcționate către îmbunătățirea infrastructurii oncologice, în vederea îndeplinirii criteriilor de calitate a serviciilor. În 2024, România a elaborat primul său plan strategic privind studiile clinice intervenționale. Dezvoltarea forței de muncă din domeniul sănătății este o prioritate importantă, vizând atât îmbunătățirea competențelor personalului existent, cât și formarea unui număr mai mare de specialiști. Se estimează că în perioada 2023-2050, cancerul va determina apariția mai multor cazuri de depresie în România comparativ cu UE, ca și o reducerea speranței de viață.
În 2022, numărul de cazuri noi de cancer din România era de aproximativ 100 471 și se preconiza că 55 % dintre acestea se înregistrau în rândul bărbaților la care, cele mai frecvente patru tipuri eu fost: cancerul de prostată, cancerul pulmonar 1 , cancerul colorectal și cancerul vezicii urinare, reprezentând 58 % din totalul cazurilor.
În rândul femeilor, cele mai frecvente patru tipuri de cancer au fost de sân, colorectal, pulmonar și de corp uterin și au reprezentat 52 % din totalul cancerelor femeilor din România.
Cancerul de col uterin are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la 100 000 de femei) în comparație cu UE (12 cazuri la 100 000 de femei), subliniind importanța vaccinării împotriva papilomavirusului uman (HPV). De asemenea, în România se înregistrează cele mai mari rate de incidență din UE în ceea ce privește cancerul hepatic și nazofaringian în rândul femeilor.
În 2019, cancerul era a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din total. În prezent, mortalitatea cauzată de cancer în România este cu mult peste media UE în rândul bărbaților, cu o scădere modestă în ultimul deceniu.
Datele ale Institutului Național de Statistică (INS), ne indică faptul că în România, în 2022 au murit din cauza cancerului 45 866 de persoane iar rata standardizată în funcție de vârstă a mortalității cauzate de cancer, la noi în țară, a fost de 243 de decese la 100.000 de locuitori în
2021, cu 3% peste media UE; rata mortalității la bărbați fiind cu 10% mai mare, iar la cu 4% mai mică față de media UE. În plus, modificarea ratelor mortalității cauzate de cancer în perioada 2011-2021 reflectă progrese mai modeste în România decât în alte țări ale UE – în special în rândul bărbaților.
Planul național de prevenire și combatere a cancerului este un instrument valoros pentru accelerarea progreselor în materie de control al cancerului iar Noua Strategie națională de sănătate 2023-2030, aprobată de Guvernul României în 2022, recunoaște cancerul drept o prioritate națională în ceea ce privește educația pentru sănătate, accesul la screening, accesul la diagnostic și tratament îmbunătățite și calitatea asistenței medicale.
Punerea în aplicare a Planului național de prevenire și combatere a cancerului pentru perioada 2023-2030 (PNPCC), document adoptat în anul 2022, a demarat în 2023 printr-o serie de politici noi care abordează serviciile, standardele de îngrijire și de calitate a vieții, precum și prin îmbunătățirea legislației existente. Documentul se bazează pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.
Planul național de prevenire și combatere a cancerului (PNPCC) în România, lansat în 2022, include strategii de prevenție și îngrijirea pacienților oncologici și se aliniază la cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului
Scopul său este de a contribui la îmbunătățirea îngrijirilor paliative în spitale și la domiciliu, de a stabili criterii pentru îngrijirea la domiciliu, de a oferi posibilitatea de testare genetică și tratamente personalizate, de a asigura accesul la radioterapie avansată. În plus, planul prevedea crearea, până în 2024, a registrului național al cancerului. Documentul prevedea și crearea unei legislații privind dreptul de a fi uitat și introducerea măsurilor pentru îmbunătățirea calității vieții, inclusiv asistență psihologică și concediu plătit pentru pacienți și îngrijitori. PNPCC se axează, de asemenea, pe cercetarea științifică, pe majorarea finanțării și pe colaborarea multidisciplinară, precum și pe înființarea unui centru de cunoștințe în domeniul cancerului pentru medicina personalizată. De asemenea, planul contribuie la combaterea factorilor de risc ai cancerului, cum ar fi fumatul și consumul de alcool, vizează dezvoltarea programelor naționale de screening și îmbunătățirea abordărilor privind screeningul cu ajutorul noilor tehnologii. Totuși, PNPCC nu acordă prioritate inegalităților în materie de cancer și cancerului pediatric.
🔴 Nu uita să te abonezi la canalul nostru de YouTube pentru mai multe episoade! /@potcovaria
