Dan MIHĂESCU ■
Motto: De pagubă se ferește omul, dar de câștig niciodată/Păcală în satul lui-Ioan Slavici

Percep lucid, cu ochii minții, cum Partidul Național Liberal (PNL), care a tot fentat 35 de ani destinul, urmează pașii țărăniștilor spre groapa elefanților, netezind deliberat calea Evului Neomedieval, adus și de această dată în România tot de ruși, acum pe șenilele boților chinezești. E singura explicație pentru ceea ce s-a întâmplat și se perpetuează în România la nivel național și local, de la pandemia de Covid19 încoace.
Vedem cum haosul, dezordinea și instabilitatea apar de te miri unde și de la fite-cine, aparent fără reale cauze economico-sociale, chiar și în medii politice controlate precum, bunăoară, în județul și municipiul Constanța, unde liberalii sunt atotstăpânitori aruncând doar ceva ciozvârte paritare aliaților guvernamentali. Pace și prietenie s-ar zice, dar totuși…
…Când nici nu te aștepți, în preziua începerii școlii, pavajul bunelor intenții ale ministrului Educației și Cercetării e spart cu ranga de șeful IȘJ Constanța, Sorinel Mihai, deschizând calea iadului pentru iar elevii a două clase de a – IX-a, cu efectiv complet, ale liceelor tehnologice din comunele Nicolae Bălcescu și Crucea.
Capriciile șefului IȘJ, membru PNL, fără fundament regulamentar și legal creează haos, nervozitate, nesiguranță și oportunitatea abandonului școlar pentru 30 de elevi din două comune cu primari liberali aflați la al patrulea mandat. Părinții n-au bani să-i țină la școală în municipiul Constanța, așa cum le-a recomandat Sorinel așa că pe de-o parte îi înjură pe liberali pentru că-i lasă și mai sărăci și mai proști decât înainte și pe de alta privesc cu jind la singurii posibili aliați care, la rândul lor îi înjură tot pe liberali și le promit răzbunare, când or veni la putere cu Călin Georgescu Președinte…
Tot, la Constanța, alte gulere albe… același “tango-passionata” iar călcatul pe picior e înlocuit de călcatul pe nervii poporului de primarul PNL, la al doilea mandat și probabil ultimul. Chițac își face cadru legal, pe mâna consiliului municipal, ca să vândă averea orașului. Aidoma lui Păcală, cel care și-a dat vițica pe o pungă goală, primarul eforiot al Constanței scoate la mezat zestrea municipiulu anunțând că vrea să facă rost de marafeți pentru reconstruirea unui stadion pe care tot el l-a demolat. Astfel, în loc să facă bani închiriind terenurile și imobilele din patrimoniu, în vreme ce el investește în sectorul imobiliar, pe persoană fizică, liberalul nostru vrea să prăduiască cea a mai scăpat din pârjolul lui Mazăre.
Lumea, vede, pricepe și-i suduie tot pe liberali, blestemându-se să-i cadă mâna ăluia care i-o mai vota!
Și tot la Constanța, terapia de urgență a premierului liberal cu pachete legislative pentru temperarea desfrâului cu bani publici se dovedește fără leac la hemoragia bugetară din administrația locală.
Astfel, aflăm că Teatrul de stat care nu-și mai încape în pielea “cosmetizată” de 4.863.953,22 lei, parțial din fonduri europene, și-a prelungit contractul de închiriere cu PNL Constanța, la tariful de peste 2000 euro lunar, pentru fosta sală de ședințe a partidului unde a dat spectacole în perioada renovării propriei săli de spectacol. Și exemplele curg gârlă, oriunde te uiți iar populimea percepe că guvernul, asimilat volens-nolens prim-ministrului liberal, o biciuiește cu cnutul taxelor, impozitelor și scumpirilor. Iar asta, în vreme ce șeful IȘJ le lasă copii neșcolarizați, primarul le vinde terenurile de sub picioare și casele din bătătura orașului, iar banii de la bugetul județului curg tot în trezoreria partidului sub forma chiriei plătite de Teatrul de stat pentru un spațiu devenit excedentar. Toate sub egida PNL.
Maniera necizelată, din topor și fățiș grobiană prin care reprezentanții liberali, politicieni, simpli activiști înregimentați sau afiliați și asimilați acestora din interes pecuniar, tratează interesul public pentru prestația lor la locul de muncă în defavoarea comunităților, mă face să cred că voit sau nu, se bătătorește cale aducerii la putere a unei noi doctrine politice alternative, de sorginte populist-naționalistă și izolaționistă.
Marea masă a cetățenilor-alegători, voit ignorată în continuare de partidele arcului guvernamental, tratată cu dispreț legislativ, împovărată cu impozite și decăzută din drepturi financiare, fără a i se explica motivul, în vreme ce este victima abuzurilor de putere administrativă și desfrâului bugetar, va vota sancționator pentru înnoirea parlamentului, data viitoare.
Astfel, în mod iluzoriu, actuala clasă a politicienilor care nu ascultă, va fi primenită cu una a celor care doar rag; un fel de măgarocrație – guvernarea măgarilor sălbatici sau așa denumita onagrocrație, în care suveranitatea este exercitată de indivizi ignoranți și aroganți, după cum a definit fascismul lui Mussolini cel mai influent ideolog al liberalismului italian din secolul al XX-lea, Benedetto Croce.
“Este pericolul reprezentat de ignoranții care teoretizează, judecă, pronunță sentințe, debitează fluvii de prostii, răspândesc formule fără sens și cred că propria lor ignoranță este o sursă miraculoasă de înțelepciune, în forma sa din Italia lui Mussolini, a fost numit “fascism” și m-am gândit să-l definesc cu denumirea sa greacă: onagrocrație. (Benedetto Croce)
El a creat acest neologism pentru a identifica „puterea măgarilor sălbatici”, adică puterea exercitată de persoane ale căror trăsături distinctive sunt aroganța, ignoranța, lipsa de cultură și grosolănia în comportament. În limba greacă, cuvântul ὄναγρος (ónagros) se referă la un membru particular și puțin cunoscut al familiei ecvideelor, măgarul sălbatic.
La rândul ei, celebra ziaristă italiană Oriana Fallaci, cataloga astfel curentul politic naționalist de extremă dreapta născut din socialismul populist și patriotard: „Pe lângă opresiune și sânge, vulgaritate și prost gust, principalele caracteristici ale unei dictaturi fasciste sunt ignoranța, disprețul față de cultură și analfabetismul”.
Iată că un secol mai târziu trăim într-o epocă în care, din fericire, nu mai există state cu regimuri fasciste dar “onagrocrația” e resuscitată, răspândită în anumite zone, chiar predominantă, atât la nivel național, cât și internațional, din păcate. O regăsim și în contextele cele mai restrânse ale administrației locale, întruchipată perfect de anumiți consilieri, consilieri, manageri și funcționari municipali care sunt capabili să combine fără efort ignoranța, aroganța și îngâmfarea.
Nu este nevoie să enumerăm nume și exemple: este clar pentru toată lumea cum și unde măgarocrațiile sunt în prezent la modă, ajungând uneori să adopte atitudini agresive sau chiar despotice.
Dacă nu suntem capabili să identificăm și să adoptăm contramăsuri eficiente pentru a eradica proliferarea constantă a “măgarilor sălbatici” la putere, riscăm să fim copleșiți definitiv de onagrocrație și atunci ar fi extrem de dificil să revenim la „adevărata” democrație. Se poate rezista amenințării autoritare doar transformându-ne dintr-o democrație a spectatorilor pasivi într-o democrație a participanților activi, scria filosoful german Erich Fromm.
Al treilea mileniu al erei creștine a început sub semne nefaste. Peste tot în lume se observă semne de regres politic, mai degrabă decât de progres. Realizările anilor trecuți, pe care le credeam permanente, au fost acum complet abandonate. Mare parte din ceea ce s-a realizat se va pierde. Lumea frumoasă pe care bătrânii noștri credeau că o pot îmbunătăți prin sacrificiile lor se destramă. Istoria a mai văzut măgari la conducerea lumii, dar nu am văzut niciodată măgari atât de mari, sălbatici și feroce, care să cutreiere câmpiile vaste ale lumii, liberi și fericiți, fără îndrumare și fără o destinație, cu excepția celei de a-și păstra puterea pe care tocmai au cucerit-o. Cu pagube grave, poate ireparabile prin cu fiecare răget al celui care comandă, o avalanșă de răutate nestăpânită, prostii și imbecilitate se dezlănțuie pe rețelele sociale de parcă s-ar deschide o adevărată canalizare, cu materii organice împrăștiate peste tot.
[/responsivevoice]