Ionuț-Eugen Ioniță ■
În ultimele luni, Google a început să testeze masiv integrarea Inteligenței Artificiale (IA) în motorul său de căutare. Rezultatul? Când cauți ceva, primești direct un „răspuns inteligent” – un text generat de IA – fără să mai dai click pe site-urile care produc știri. Pentru utilizator pare un progres: informația vine instant, frumos ambalată. Pentru redacții, însă, e un coșmar.
Deja în Vest, marile publicații raportează scăderi dramatice de trafic, unele de peste 80%. Dacă un colos precum Daily Mail plânge după cititori, imaginați-vă ce șanse are un site mic din România să reziste. Iar miza nu e doar economică – e însăși sănătatea spațiului public și dreptul nostru la informare.
Cum funcționează noul model Google
Google nu face altceva decât să adune informații din articole și să le rescrie, cu IA, într-un mic rezumat. Nu e clar dacă întotdeauna există verificare, nu e clar cine răspunde pentru eventualele greșeli. Dar un lucru e sigur: utilizatorul primește răspunsul fără a mai vizita sursa originală.
Asta înseamnă că redacțiile nu mai au trafic, nu mai vând publicitate și nu mai pot plăti jurnaliștii. Presa devine inutilă pentru algoritm – dar paradoxal, tot din muncă jurnalistică se hrănește. E ca și cum cineva ți-ar lua pâinea de pe masă, dar ți-ar spune să mulțumești pentru firimiturile rămase.
România, caz special și vulnerabil
În România, efectele pot fi devastatoare. Piața media locală este oricum fragilă: prea multe site-uri mici, prea puțină publicitate, prea multă dependență de contracte cu statul. Câteva publicații autodefinite drept independente – Recorder, PressOne, G4Media – au reușit să construiască o relație de încredere cu cititorii și să supraviețuiască prin donații și abonamente. Dar chiar și pentru ele, lipsa traficului organic din Google ar fi o lovitură de proporții.
Să fim realiști: majoritatea românilor nu tastează direct adresa site-ului preferat. Caută pe Google. Dacă răspunsul apare acolo, înseamnă că drumul către sursă e blocat. Și atunci, cine va mai investi timp și bani în jurnalism de calitate?
Riscul unui monopol informațional
Când un singur gigant tehnologic decide ce vezi și ce nu vezi, pluralismul devine o iluzie. Nu mai ai de ales între mai multe articole, opinii și interpretări. Primești un singur „adevăr oficial”, produs de un algoritm opac.
Și aici apare pericolul pentru democrație: dacă presa independentă moare, spațiul este ocupat de televiziuni finanțate politic, de site-uri care reproduc comunicate și de IA care livrează rezumate fără sursă. Cetățeanul pierde contactul cu jurnalismul real.
Smartphone-ul, un viitor „telefon fix”
Pe lângă criza presei, o altă revoluție se conturează: moartea smartphone-ului. Lideri din industria tech – Sam Altman de la OpenAI, Marc Andreessen de la Andreessen Horowitz – spun că telefoanele de azi sunt „primitive” și că în locul lor vom folosi dispozitive ambientale, asistente IA care vor fi mereu lângă noi.
Pentru români, asta pare science-fiction. Și totuși, să ne amintim: în 2007 râdeam de primul iPhone, iar azi nu concepem viața fără smartphone. Dacă vine o nouă generație de device-uri AI, vom trece prin aceeași transformare.
Problema? România are încă sate fără internet decent, zone unde smartphone-ul e singura poartă către informație. Dacă mâine apare un „dispozitiv IA” care costă câteva mii de euro și are nevoie de conexiune constantă, cine va beneficia? Doar o minoritate urbană. Restul vor rămâne în urmă, iar decalajul digital se va adânci.
Avantaje și dezavantaje pentru România
Avantaje:
- Acces rapid la informație, fără bătăi de cap.
- Posibilitatea ca unele redacții să dezvolte abonamente și să își fidelizeze cititorii.
- Apariția de tehnologii noi care ar putea stimula startup-urile din IT.
Dezavantaje:
- Site-urile mici dispar, presa independentă se stinge.
- AI poate produce informații greșite sau părtinitoare.
- Cititorul român, obișnuit cu „totul gratis”, va depinde de ceea ce îi oferă algoritmul.
Riscuri specifice pentru România:
- Pierderea pluralismului mediatic într-o țară unde deja televiziunile au agende politice.
- Încălcarea drepturilor de autor, prin folosirea conținutului jurnalistic fără plată.
- Adâncirea prăpastiei dintre urban și rural în accesul la tehnologie.
Ce putem face?
Pentru redacții, soluția nu e simplă, dar există: abonamente, donații, comunități de cititori. Recorder și DOR au demonstrat că românii sunt dispuși să sprijine jurnalismul autentic atunci când există transparență. În plus, presa trebuie să-și facă vocea auzită și să ceară reglementări clare: dacă IA folosește munca jurnaliștilor, atunci trebuie să plătească pentru ea.
Pentru cetățeni, soluția e și mai directă: să nu lăsăm algoritmii să decidă singuri ce aflăm. Să căutăm surse originale, să verificăm informațiile, să susținem publicațiile independente. Libertatea de a fi informați nu e gratis – costă timp, atenție și uneori bani.
Concluzie
IA nu e dușmanul. Dar modul în care este implementat poate deveni o amenințare reală. Google nu doar că schimbă regulile jocului, ci riscă să rescrie chiar terenul pe care se joacă. În România, unde presa e fragilă și publicul sceptic, efectele pot fi dramatice.
Dacă nu acționăm acum – ca jurnaliști, ca cititori, ca societate – riscăm să rămânem într-o lume unde știrile nu mai sunt făcute de oameni, ci de algoritmi. Și atunci, întrebarea nu va mai fi „cine are dreptate?”, ci „cine controlează IA?”.
Viitorul presei românești și al democrației depinde de modul în care alegem să răspundem la această provocare.
[/responsivevoice]
