Luigi FRIGIOIU ■
„Panem et circenses” (pâine și jocuri de circ) e expresia poetului Juvenal, critic al Romei imperiale care oferea populației hrană și divertisment gratuit (gladiatori, curse de cai etc.) ca să distragă atenția de la problemele civice.
Pentru că suntem un popor latin, urmaș al Romei, îi continuăm năravurile
În celebra fabulă “Câinele și cățelul”, dulăul Samson îi explica unei potăi: „Vreau egalitate dar nu pentru căței!”. La fel și cu așa-zisa austeritate. E doar pentru populime. Politicienii au ca prioritate, în agendă, sifonarea banului public. Prilejuri se găsesc cu tot felul de evenimente inventate la bășcălie: Festivaluri ale hamsiei, ale și porumbului fiert, scrumbiei, borșului, sarailiei și baclavalei, mustului, tulburelului iar mai târziu al vinului și carcaletelui, etc.
Deși sezonul turistic estival 2025 a fost unul ratat, în județul Constanța petrecerea continuă. Nu sunt bani pentru finalizarea investițiilor, pentru școli și spitale dar se găsesc marafeți pentru tot felul de paranghelii. E adevărat, ca să uite de foame și sărăcie, românul a învățat de la rromâni să cântă și să dansează, ca ursul.
Țara arde și tanti Gâju se coafează
Între 19-21 septembrie, Comuna europeană Cumpăna a găzduit prima ediție a „Festivalului Șuberekului”, care ce să vezi, mirare mare toamna ăsta a furat starul Zilei Recoltei, semn că șuberekul are coacere precoce.
Prezentarea oficială spune că evenimentul a reunit comunități etnice, ansambluri, producători locali și invitați într-un dialogul cultural și al prieteniei. S-a inaugurat Casa Etnografică Turcă, noul sediu al Filialei Cumpăna a Uniunii Democrate Turce, reper identitar menit să păstreze tradițiile. Credincioșii au luat parte la sfeștania casei și la masa gospodinelor musulmane. Sărbătoarea a continuat cu parada costumelor populare, în acompaniamentul Fanfarei Muzica Apelor (dirijor Inga Ceban) iar defilarea musai să se fi făcut pe strada Felix Stroe, zic eu, care n-am văzut-o. Manifestările s-au deschis oficial în Centrul Civic. Primărița, Mariana Gâju, a menționat că “Șuberekul” e expresia unității în diversitate și dovada că tradițiile, indiferent de origine, unesc oamenii.
Eu am ajuns la festival, duminică, 21 septembrie. Puținii oameni veniți de curiozitate, cu asta au și pleca. Prețurile astronomice îi alungau (un șuberek – 25 lei!). Se închinau la Dumnezeu sau la Allah și își continuau promenada. La locurile de joacă amenajate pentru cei mici nu era picior de copil. După cum se vede, în afară de specialități turco-tătare, se vindeau șosete și căciuli din blană. Pentru că, nu-i așa, iarna nu-i ca vara… Aleluia și Aferim!
La Techirghiol, cu nămol sau rahat…turcesc
Nici raiul nămolului, localitatea Techirghiol, nu s-a lăsat mai prejos. Toată vara, primarul Iulian Soceanu a organizat pe faleza lacului, Festivalul Dulciurilor (în special musulmane). Veselie mare la Primărie deși străzile sunt plin de ruine și mizerie, iar pereții teatrului Jean Constantin sunt vopsiți cu rugină.
Cazați la Sanatoriul de Recuperare, majoritatea turiștilor aveau colesterolul și glicemia mărite. Ca urmare, clienții zilnici ai cofetărilor au fost albinele, muștele și măgarul lui Techir cu statuie pe faleză.
La Pantelimon – reconstituirea istorică a comunei primitive
Zilele trecute am trecut prin zona cetății Ulmetum. Jale pe vale! Am crezut că, de teama iminentei invazii putiniste, locuitorii au aplicat tactica strămoșească de pârjolire a pământului și otrăvire a fântânilor. Peste tot pustietate. Satele Runcu și Nistorești sunt, practic, nelocuite. Primăria Pantelimon pare părăsită, o localitate a nimănui, în afara societății.
Am găsit vreo doi bătrâni, ce păreau contemporani cu Burebista și Decebal, care m-au informat că administrația locală face un mare spectacol. Pe 20-21 septembrie, în Pantelimon, s-a desfășurat un eveniment special în cadrul proiectului „Meșteșuguri ancestrale, recuperare istorică și revigorare economică”.
Cică, două zile pline de tradiție, cultură și voie bună: Spectacol de păpuși – „Cei trei purceluși”, ateliere de creație pentru copii, vânătoare de comori, tur ghidat, spectacol folcloric cu Ion Amititeloaie, Ștefania Narenji, Elena Plătică, Elena Chirică, Ion Drăgan, Mihai Chitoșcă, Ghe. Luca și Ansamblul „Brâulețul”. Recital de pricesne – Elena Lazăr și lansarea cărții „Pantelimon – O călătorie prin timp”, de Aurelia Lăpușan.
Inspirată probabil, de cartea Aureliei Lăpușan, administrația și locuitorii din Pantelimon pare că au pornit înapoi în timp și au ajuns până în comuna primitivă, unde au și rămas.
Revenit în oraș, în parcarea de la Vivo, am văzut că Circul Espinol îi invita pe constănțenii la un mare show. Nu prea aveau spectatorii pentru că adevărata circotecă se mutase la Primăria Constanța unde reprezentațiile au loc cu ocazia ședințelor Consiliului Local Municipal unde rolul veselului clovn Siminică a fost luat de tristul amiral Vergilică. Intrarea-i liberă, circu-i fără bani, la Constanța!
[/responsivevoice]
