Dan MIHĂESCU ■
Deunăzi, mi-a ajuns sub priviri “oful” consemnat de prof. Aledin Amet pe contul de socializare, un remarcabil intelectual al Constanței, militant civic și social pentru promovarea culturii și identității tătarilor crimeeni în România. Fost parlamentar (două legislaturi), ex-secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, redactor-șef al revistei Caş (Tânărul), autor a trei volume de versuri, licențiat în filologie și master în istorie, profesorul Aledin relatează întâlnirea accidentală cu primarul în exercițiu al municipiului, Vergil Chițac, în Cazinoul din Constanța, la recepția organizată de Ziua Națională a Turciei. Redau mai jos integral impresiile consemnate de către profesor și trageți concluzia de ce am pus titlul de mai sus materialului preluat și cine este omul din spatele personajului după care se ascunde edilul constănțean și gustul amar cu care a rămas Aledin Amet.
“Întâmplarea a făcut ca ieri, la finalul unei manifestări frumoase, să fiu în aglomerație, în drum spre ieșire, alături de primarul Constanței, Vergil Chițac. Îl cunosc doar ca persoană publică, până aseară nestând de vorbă. Nu mi-a făcut nici bine, nici rău, nu i-am făcut nici bine, nici rău. De altfel nu mă interesează politica doctrinară, singurul carnet de membru fiind cel obținut de la Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, cândva, la începutul anilor ’90, în alt secol.
M-am prezentat domnului primar spunându-i că sunt cel care anul trecut i-a transmis pe cale oficială rugămintea de a sprijini comunitatea musulmană din Constanța pentru înlocuirea gardului vechi, ponosit, al Cimitirului Musulman (Mezarlâk) din cartierul Anadalchioi și de a găsi posibilitatea ca unele străzi din oraș să poarte nume ale unor personalități tătare.
M-am bucurat să-l abordez, în contextul în care până la sfârșitul anului se va construi bugetul central și în prima perioadă a anului viitor cel local. Cu mult entuziasm, civilizat, am revenit cu solicitarea expunându-mi aceleași preocupări. M-a ascultat o perioadă după care m-a întrerupt întrebându-mă de ce nu le-am făcut eu când dețineam în Parlamentul României o anumită funcție de demnitate publică. Până să-i răspund că n-am fost nici primar, nici consilier local, doi participanți la manifestare, mi s-au adresat cu multă satisfacție un “v-a închis gura domnul primar”, ceea ce mă face să-i bănuiesc că au dormit și bine după aceea, seara.
Bucurie mare cei doi…Nu m-am supărat deoarece nefiind membri ai comunității tătare știam că nu cunosc în profunzime tema specifică discuției ce o avusesem. Ce m-a surprins, și mă îngrijorează, este că unul dintre ei e membru al Consiliului Local Municipal ales tocmai pentru a apăra interesele comunității tătare. Să înțeleg de aici că regula ar fi să taci, pentru a fi apreciat? În fine… Poate greșesc, dar încep să pricep că în politică poți avea succes doar dacă nu deranjezi; dacă taci. Iar când trebuie să vorbești, dacă ești obedient, dacă ești lingușitor, poți să te bucuri că “mai-marii” momentului te includ și pe tine într-o poză de grup.
***
Firesc, poți cere unora, altora, să realizeze ceva pentru comunitate, doar dacă tu însuți ai făcut ceva pentru ea, când ai avut posibilitatea!
Las mai jos doar câteva dintre realizările mele de palmares:
- Promovarea Legii privind instituirea zilei de 13 decembrie ca zi de sărbătoare a tătarilor din România;
- Promovarea Legii privind acordarea Premiului “Mehmet Niyazi”;
- Promovarea Legii privind instituirea zilei de 5 mai ca zi de sărbătoare a limbii tătare;
- Promovarea Legii privind externarea decedaților de religie islamică mai devreme de 24 de ore; Promovarea Legii privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale (am obținut, prin lege, suma de bani necesară realizării monumentului);
- Promovarea Legii privind înființarea Institutului Cultural al Tătarilor din România “Sebat Husein”. Din păcate instituția nu funcționează, chiar dacă există cadrul legislativ.
Tot timpul am considerat că dimensiunea religioasă vine să întregească identitatea noastră etnică motiv pentru care am demarat și finalizat un amplu proiect, pe mai multe capitole, în urma căruia s-au edificat, renovat și reabilitat peste 30 de obiective de cult (geamii) și cimitire și au fost achiziționate bunuri pentru ele.
S-au organizat noi cimitire musulmane (mezarlâk). Fonduri atrase, prin proiecte (sume consistente), pentru: geamia din Castelu (autoritățile din localitate mi-au oferit titlul de cetățean de onoare). Am făcut demersurile legale necesare obținerii finanțării de la bugetul de stat pentru renovarea sau edificarea geamiilor din Cumpăna, din Municipiul Constanța (cartier Piața Chiliei), din Siliștea, din Techirghiol, din Mihail Kogălniceanu, din Eforie Nord, din Tuzla, din Agigea, din Valu lui Traian, cea nouă din Valu lui Traian, din cartierul Valea Seacă – Valu lui Traian, din Murfatlar, din Ovidiu, din Mangalia, din 23 August, din Pecineaga, din Amzacea, din Tătaru, din Ciocârlia, din Lumina, din Năvodari, împrejmurile geamiilor din Doi Mai, din Valea Dacilor, din Cobadin, din Topraisar, gardul cimitirului musulman (mezarlâk) din localitatea Tuzla. Edificarea noului cimitir musulman din Medgidia, Cimitirul musulman central din Constanța, cimitirul musulman cartierul constănțean Anadalchioi. Am atras fonduri și pentru diverse lucrări în cadrul unităților școlare în care-și desfășurau activitatea profesori de etnie tătară: Liceul “Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia, Grădinița Bilingvă Româno-Turcă din Medgidia, Grădinița Româno-Turcă din Constanța (la vremea respectivă, condusă de regretata Zulfie Seidali), Școala nr.12 Constanța “Bogdan Petriceicu Hașdeu” (în cadrul școlii existau clase cu predare în limba turcă), Școala nr. 11 Constanța (condusă la vremea respectivă de profesor Icbal Anefi), Școala nr.30 “Gheorghe Țițeica” din Constanța (în cadrul căreia studiau mulți elevi de etnie tătară),Școala din localitatea 23 August (la vremea respectivă,condusă de domnul profesor Erol Nurla),Liceul “Callatis” din Mangalia (la vremea respectivă, director adj. profesor Ghiulserin Sali), Școala din comuna Castelu, Școala nr.5 din Medgidia (în cadrul căreia existau clase cu predare în limba tătară), Școala nr.7 din Medgidia (în cadrul căreia existau clase cu predare în limba tătară), Școala “Negip Hagi Fazâl” din localitatea Tătaru.
În anul 2007 am reintrodus după mulți ani, urmare a unor modificări legislative realizate cu sprijinul prof. Narciz Amza și prof. Gevat Ismet Nejdet, învățământul optional în limba tătară în cadrul unor unități școlare de stat (Medgidia, Lumina, Agigea, Mihail Kogălniceanu).
Tot în 2007, urmare a demersurilor consistente Școala din localitatea Tătaru a primit numele conaționalului noastru, Negip Hagi Fazâl. Am obținând finanțare pentru asfaltarea unei străzi din orașul Techirghiol. Am inițiat și susținut demersuri pentru acordarea titlurilor de cetățean de onoare pentru două personalități ale etniei tătare, Ali Osman Becmambet și Yașar Memedemin, în Murfatlar și Valu lui Traian.
În perioada mandatelor mele de parlamentar, etnici tătari au fost promovați la conducerea unor instituții importante,î n urma demersurilor realizate: Aidun Curtmola – subprefect al județului Constanța), Sali Negiat – subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, Aisel Ismail – consilier pe probleme de minorități etnice la Prefectura Constanța, prof. Gevat Ismet Nejdet – inspector general-adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Constanța.
Firesc, am promovat interesele generale ale județului Constanța. Sunt autor al amendamentelor aduse Legii Bibliotecilor nr.334 prin care a fost actualizată raportarea la un alt nivel al numărului populației crescând, astfel, numărul bibliotecarilor. Sunt autor al Legii prin care municipiul Constanța i-a fost conferit titlul de Oraș-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989.
Sunt coautorul Legii de schimbare a numelui orașului Basarabi în Murfatlar și datorită mie, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski” din Constanța nu a mai fost “reorganizat”, adică desființat. Desigur, efortul principal le-a revenit managerei, Daniela Vlădescu și ministrului Culturii, Kelemen Hunor, la vremea respectivă colegul meu în cadrul comisiei.
În opt ani am luat cuvântul, de la Tribuna Camerei Deputaților, de 276 ori, dintre care 149 au fost declarații politice, cele mai multe referindu-se la trecutrul, prezentul și viitorul tătarilor, turcilor, azerilor, kazahilor; colaborarea cu majoritarii români și alte etnii.
Am fost autor sau coautor pentru 190 de propuneri legislative dintre care 29 au ajuns legi. Am formulat 100 de întrebări și interpelări adresate diferitelor instituții ale statului român.
O fi mult, o fi puțin, nu știu? Este însă dovada că n-am dormit în cizme iar istoria comunității tătare din România va consemna trecerea mea!
Mă opresc pentru a nu mă desfășura mai mult și este pentru ultima oară când prezint aceste cifre. De ce mi-am permis acum? Pentru a demonstra că am dreptul să mă interesez ce se întâmplă cu unele cimitire musulmane din România, cu Moscheea Regală din Constanța și mă voi interesa și implica în continuare!”
