Acasă Educaţie Trimestre sau semestre – problema fundamentală a educației?

Trimestre sau semestre – problema fundamentală a educației?

858
0

Paloma PETRESCU – expert în educaţie

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu spune că nu înțelege de ce s-a schimbat structura anului școlar pentru învățământul preuniversitar din trimestre în semestre. Mai spune că nimeni nu a știut să explice. Eu cred însă că nu a vrut  să afle, altfel i-ar fi întrebat pe cei care știu, dar pentru că pare a fi la vârsta întrebărilor şi acţionează sub comandamentul lui: ”Da de ce?” îi explicăm mai întâi analitic, cum stau lucrurile.

Wikipedia îl prezintă pe Andrei Marga astfel: „În calitate de ministru de resort (1997 – 2000) a lansat programul unei reforme a învățământului, care conținea reforma programului de predare, schimbări în managementul academic și financiar al educației și descentralizarea și reorganizarea cercetării. A promovat forme avansate de cooperare internațională, vizând tranziția completă a României spre sistemul european de educație”.

E adevărat! Din experiența mea, datele sunt următoarele:

Sub coordonarea ministrului Andrei Marga a continuat în pas vioi reforma educației prin Programul de reformă cofinanțat de Banca Mondială și Guvernul României. Câteva argumente și domenii atinse:

  • Componenta management și finanțare și-a selectat și instruit în management formatori naționali pentru directori și pentru profesori
  • S-a înființat consiliul național pentru curriculum și din câte îmi amintesc a fost elaborat curriculum nou pentru toate nivelurile de învățământ din preuniversitar; în corelare cu revizuirea curriculumului național au fost revizuite planurile cadru și programele școlare.
  • S-au derulat sesiuni de „abilitare curriculară” cu profesorii cu scopul de a face transferul de viziune și pentru a instrumenta profesorii din perspectiva schimbărilor curriculare.
  • S-a înființat și a început activitatea Comisia națională pentru evaluarea și acreditarea învățământului preuniversitar (CNEAIP), reorganizat apoi, ca ARACIP (2005, ministru Mircea Miclea).
  • Și-a început activitatea Consiliul național pentru evaluare și examinare, entitate care a avut ca sarcină principală elaborarea de itemi de evaluare pentru examenele naționale.
  • S-a regândit structura anului școlar, în semestre, cu vacanțe intra și inter semestriale.

Am amintit aceste momente cheie din mandatul ministrului Andrei Marga doar pentru că ele îl vor ajuta pe ministrul în exercițiu să înțeleagă de ce revenirea la trimestre nu este în interesul educației, nici în interesul elevilor, atât de des enunțat de ministru.

Acum o analiză comparativă utilă inclusiv părinților, dintre care unii se opun, dar nu știu de ce, iar alții, în afara celor care nu se exprimă, sunt de acord pentru că asta e treabă de decident. Cam așa și e! treabă de decidenți care însă analizează cu atenție interesul copilului în procesul asigurării accesului la educație, echitate și calitate a educației.

La vremea respectivă, 1997 – 2000, ministrul Educației încerca să mute accentul de la „notarea ritmică” la învățarea de lungă durată și reconsiderarea evaluării, ca spațiu, context de învățare. Așa au apărut forme alternative de evaluare – portofoliu, învățarea prin proiect, dar și inițierea trecerii de la învățarea „pe discipline” spre învățarea inter și trans-disciplinară, ca mecanisme de formare a competențelor de viață. Se reglementase și „team-teaching” prin care fenomene fizice, concepte și mecanisme din viața regnului vegetal și animal pot fi prezentate din diverse perspective științifice, de exemplu:

  • Balena – din perspectiva biologiei, geografiei, literaturii
  • Apa – apa grea, apa tare, apa pură – din perspectiva chimiei, fizicii, biologiei
  • Principiul nedeterminării a lui Heisenberg – matematică, fizică, chimie, filosofie

Team-teaching nu s-a prea aplicat! Din rațiuni economice.

Dupa opinia ministrului Marga, perioada de evaluare a fost pentru foarte multi elevi o sesiune obositoare si foarte aglomerata in teze si examinari orale. Programul celor doua saptamini de evaluare a fost un clavar, tinind cont ca, intr-un timp extrem de scurt, elevii din clasele V-XII au avut de luat, in medie, 15 note. De asemenea, din inspectiile efectuate in scoli s-a observat ca vacanta de trei saptamini, premergatoare perioadei de evaluare nu a fost suficient de fructificata de elevi. Dupa opinia majoritatii cadrelor didactice, vacanta de iarna ar fi trebuit consacrata repetarii materiei studiate in semestrul I. In consecinta ministrul Educatie Nationale, Andrei Marga, a propus doua variante noi pentru structura anului scolar. Amindoua variantele prevad o perioada de 1-2 saptamini de cursuri inaintea perioadei de evaluare (preluat BZI, ianuarie 1999).

În aceeași perioadă, 1997 – 2000, în noul curriculum au fost introduse orele de Curriculum la Decizia Şcolii (CDȘ). Așadar, fiecare școală a avut posibilitatea de a pregăti o ofertă educațională proprie  sau de a prelua  din lista de CDȘ publicată de ministerul educației, acele teme considerate că ar aduce valoare adăugată calității educației în școala respectivă. Alegerea CDȘ trebuia să fie rezultatul opțiunilor exprimate de elevi, iar derularea trebuia să presupună o abordare transversală – formarea grupelor de elevi, indiferent de nivel și clasă aparținătoare, pentru care se stabilise un interval orar, de tipul „plaja orară” pentru derularea fiecărui CDȘ ales. Se urmărea, implicit, promovarea unor noi contexte de învățare și formare de competențe personale: învățarea prin colaborare, documentarea, ca metodă de învățare dirijată, lucrul în echipă, lărgirea orizontului de cunoaștere, adaptarea fiecăruia la noi contexte de învățare etc.

Cum se aleg acum disciplinele opționale? Hm! Mai ales pornind de la structura de resurse umane disponibilă în școală și de nevoia de întregire a catedrelor. Nu prea multe CDȘ! Majoritatea decide, iar ceilalți … se supun. Plajă orară? Grupe noi? Contexte noi de învățare? Nuuuu! Era prea dificil de organizat, prea altfel! La ce bun atâta diversitate și inovativitate?

De ce semestre și nu trimestre școlare?

Ce ar fi trebuit să răspundă inspectorii din ministerul educației la întrebarea ministrului în exercițiu? Și dacă ei nu știu, presupunând că sunt prea tineri (deși am rezerve!) sau că nu au vrut să-și intrige șeful care se hotărâse deja să mai facă o schimbare, mă întreb de ce ministrul nu a făcut propria analiză, cu sprijinul cercetătorilor în educație, din ministerul pe care îl conduce?

În structura semestrelor au fost  stabilite, ca recomandare, acțiuni succesive pentru facilitarea învățării, a exersării conceptelor în contexte noi, ținând seama de curba de efort a copiilor de diverse vârste (acesta a fost rațiunea introducerii vacanțelor intra-semestriale). Accentul ar fi trebuit să se mute de la notarea ritmică și mult prea frecventa evaluare sumativă, pe învățare și achiziții cognitive corelate și exersate practic, pe evaluarea formativă și de progres. În sesiunile de abilitare curriculară profesorii au fost instruiți pentru strategia de utilizare eficientă, în favoarea învățării durabile, a orelor la dispoziția profesorului; profesorul poate să aloce mai multe ore uneia sau alteia dintre temele din programa școlară a disciplinei, în funcție de progresul în învățare urmărit pentru fiecare elev. Pentru prima dată a început să se vorbească despre acordarea de note elevilor pentru ceea ce știu, nu pentru ceea ce nu știu. Prin urmare, profesorul avea libertatea să acorde o notă, abia după mai multe răspunsuri ale elevului, ca urmare a măsurării gradului de participare a acestuia și a progresului său în învățare.

Tot în perioada acestei reforme profunde dar în mare măsură abandonată, a educației se discuta despre rolul foarte important al primelor două săptămâni din fiecare an școlar, perioadă dedicată acomodării, reintrării în ritmul de învățare coerentă, idee preluată din alte sisteme de educație, de exemplu cel german, unde fiecare an școlar, pentru elevi începe la începutul lunii august – pentru adaptare, cunoaștere, inter-cunoaștere,  pregătire pentru învățare la nivel superior.

Și Germania are turism, la fel sau poate mai efervescent decât în Romania, dar structura și durata anului școlar sunt strict responsabilitatea ministerului educației, nu depinde de economia turismului.

Numărul ore de școală e mare în Romania?

Nu numărul de ore petrecute la școală este mare, ci numărul de ore alocat pentru diverse discipline, uneori două ore consecutive la aceeași disciplină, temele consistente de pregătit, lucrări de control, teze, verificări orale etc.

Dacă elevii ar avea program școlar de 6 – 8 ore zilnic, în care să fie cuprinse pe lângă cele 3 – 4 ore de învățare formală, o masă de prânz, activități de educație complementară de tip – sport, teatru, fotografie, dans, film, muzică, la alegere și în funcție de aptitudini, efectuarea temelor pentru următoarea zi de școală, lecții de aprofundare sau extindere la anumite discipline, cred că nu ar fi mult, desigur în funcție de nivelul de dezvoltare specific vârstei.

Părinții spun că elevii stau prea mult la școală, că au prea multe ore.

O problemă care însă tinde să rămână nerezolvată este durata anului școlar în Romania, comparativ cu alte state europene și nu numai! 35 – 36 de săptămâni de școală, în Romania, comparativ cu 42 – 44 în alte state nu face decât să sporească încărcătura programului zilnic al elevilor români și, de multe ori, nerespectarea curbei de efort. Au mai fost încercări de redimensionare a duratei anului școlar, dar întotdeauna decidenții din domeniul turismului au obținut victoria! Să nu ne atingem de primele două săptămâni din luna septembrie, când toți românii cu copii fac turism beneficiind de reduceri extrasezon. Cred că trebuie să decidă cineva cine dictează în învățământ? Cum ar fi economia românească dacă ar scădea rata de analfabetism funcțional prin creșterea calității educației, sub toate aspectele sale?

Publicitate
Articolul precedentDe ce se schimbă lumea atât de repede?
Articolul următorIdeile ciuce şi „liberalismul nord-coreean” animă Primăria Constanţa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.