Ionuț-Eugen Ioniță ■
Uniunea Europeană își accelerează planul de a deveni un veritabil „continent AI” – un spațiu unde cercetarea, industria și start-up-urile au acces la infrastructură de calcul de vârf, fără a depinde de marile puteri tehnologice non-europene. În acest context, România a fost selectată să găzduiască una dintre cele șase noi AI Factories anunțate de EuroHPC JU pe 10 octombrie 2025 – o inițiativă menită să extindă capacitățile de inteligență artificială la nivel european.
Potrivit comunicatului oficial al EuroHPC JU (sursa), noul val de centre AI completează primele șapte selectate în decembrie 2024 și ridică la 19 numărul total al AI Factories din Uniune. Printre țările alese acum se află România, Polonia, Cehia, Lituania, Spania și Țările de Jos.
Pe plan intern, ministrul Digitalizării Bogdan Ivan a confirmat selecția României într-un interviu pentru Curs de guvernare (sursa), precizând că proiectul românesc – RO AI Factory – va fi coordonat de ICI București și Universitatea Politehnica din București, cu participarea altor instituții și organizații din ecosistemul de cercetare și inovare.
Context: de la supercomputere la fabrici de inteligență
Infrastructura de calcul de înaltă performanță (HPC – High Performance Computing) este considerată o piesă strategică pentru suveranitatea digitală a Europei. Prin European High-Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), UE finanțează și coordonează rețeaua de supercomputere europene – cum sunt LUMI (Finlanda), LEONARDO (Italia) sau MareNostrum 5 (Spania).
Dar „AI Factory” merge un pas mai departe: nu este doar un centru de calcul, ci o „fabrică de inovație” – un loc unde companiile, cercetătorii și start-up-urile pot antrena modele AI, testa prototipuri și accesa expertiză tehnică fără a investi milioane în hardware propriu.
Scopul final: democratizarea accesului la AI. Nu doar giganții tehnologici, ci și IMM-urile locale pot experimenta, testa, și implementa soluții bazate pe AI în condiții de siguranță și transparență.
România, pe harta celor 19 fabrici de AI
Selecția României pentru una dintre aceste fabrici este un semnal puternic că țara intră, măcar la nivel de infrastructură, în liga europeană a inovării digitale.
Potrivit datelor comunicate, RO AI Factory va fi coordonată de un consorțiu național format din:
- ICI București – coordonator general;
- Universitatea Politehnica din București – co-coordonator;
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN);
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie Moleculară (INCDSB);
- Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială (ICIA);
- Asociația Transilvania IT (ATIT) și CNIPMMR;
- Asociația RoDIH, care reunește hub-urile digitale din România.
Valoarea totală estimată a proiectului: circa 50 milioane euro, parte finanțată prin fonduri europene și parte din buget național.
Ce aduce proiectul pentru România
1. Infrastructură de calcul la standarde europene
AI Factory România va include o platformă HPC-AI cu acceleratoare GPU de ultimă generație, rețele rapide și stocare paralelă. Aceasta va fi conectată la rețeaua EuroHPC, oferind capacități similare cu centrele din Finlanda, Italia sau Spania.
2. Acces pentru start-up-uri și IMM-uri
Unul dintre pilonii centrali ai proiectului este accesul gratuit sau subvenționat pentru companii mici și medii care doresc să experimenteze cu modele AI – de la procesare de limbaj natural la recunoaștere vizuală sau optimizare industrială.
3. Servicii de tip test-before-invest
IMM-urile vor putea testa idei și algoritmi pe infrastructura AI Factory înainte de a face investiții proprii. Acest model de sprijin este deja aplicat prin hub-urile digitale europene (EDIH).
4. Aliniere la standardele UE
Toate AI Factories trebuie să respecte principiile „AI de încredere”: transparență, etică, protecția datelor și explicabilitate. În acest fel, România devine și parte activă în implementarea concretă a AI Act, regulamentul-cadru european pentru inteligența artificială.
Beneficiarii direcți
Instituțiile publice și universitare
Cercetătorii din universități, institute și spitale universitare vor avea posibilitatea să ruleze proiecte avansate – de la imagistică medicală și genomică până la simulări climatice sau modele educaționale adaptive.
Companiile private
- Start-up-urile AI/ML – fintech, healthtech, cybersecurity, govtech – pot antrena modele fără costuri uriașe.
- Integratori IT și furnizori enterprise – pot dezvolta soluții de analiză vizuală, optimizare energetică, predicție industrială.
- Data-centerele și operatorii de cloud locali, precum ClusterPower din Dolj, pot deveni parteneri tehnici pentru găzduirea infrastructurii sau pentru servicii conexe.
Pașii logistici care urmează
2025 – Contractare și planificare
Consorțiul va semna acordul de finanțare cu EuroHPC JU și va lansa licitațiile pentru achiziția echipamentelor, infrastructurii și a serviciilor de suport.
2026 – Implementare și integrare
Instalarea supercomputerului, testarea conexiunilor la rețeaua EuroHPC și începerea proiectelor pilot cu universități și IMM-uri.
2027 – Acces public și operaționalizare completă
Deschiderea platformei pentru utilizatori externi printr-un portal dedicat. IMM-urile vor putea aplica pentru credite de utilizare (vouchere AI), proiecte-pilot și mentorat tehnologic.
Avantaje strategice pentru România
- Creștere a competitivității locale – România intră în rețeaua europeană de AI, cu acces direct la resurse și expertiză.
- Atracție pentru investiții și talent – infrastructura modernă poate genera o nouă „hartă” a centrelor de inovație regională.
- Sinergie între public și privat – universități, institute și companii pot colabora în proiecte comune, cu rezultate concrete.
- Integrare europeană reală – România nu mai este doar consumator de tehnologie, ci contributor activ la rețeaua digitală a Uniunii.
Provocări și riscuri
- Timp scurt de implementare – infrastructura trebuie operaționalizată până în 2026; întârzierea licitațiilor sau birocrația pot reduce impactul.
- Costuri de operare și energie – supercomputerele AI sunt mari consumatoare de energie, ceea ce impune soluții verzi și optimizate.
- Capacitate de absorbție redusă – fără proiecte locale concrete, există riscul de sub-utilizare.
- Lipsă de competențe specializate – fără formare accelerată în domeniul HPC și MLOps, accesul real poate rămâne limitat.
Ce urmează pentru ecosistemul românesc
Pentru IMM-uri și start-up-uri
- Pregătirea de roadmap-uri tehnice și seturi de date curate pentru testare;
- Înregistrarea timpurie la programele EDIH (hub-urile digitale europene din România) care vor intermedia accesul la AI Factory;
- Identificarea de cazuri-pilot concrete (ex. chatbot-uri industriale, analize de predicție, detectare defecte vizuale).
Pentru instituții publice
- Definirea proiectelor demonstrative în sănătate, educație sau administrație (de exemplu, algoritmi pentru trierea automată a dosarelor sau analiza documentelor juridice).
- Colaborare cu consorțiul AI Factory pentru proiecte-pilot care respectă AI Act și GDPR.
Pentru universități
- Crearea de programe masterale și doctorale în AI avansat, HPC și etică digitală;
- Formarea de echipe multidisciplinare pentru proiecte de cercetare aplicată.
De la „gazdă” la inovator
Succesul acestei inițiative nu va fi măsurat în teraFLOPS, ci în impact concret: produse, servicii, brevete, colaborări și start-up-uri care folosesc infrastructura.
România are o fereastră de 12–18 luni pentru a demonstra că poate transforma oportunitatea într-un ecosistem funcțional. Dacă universitățile, administrația și mediul privat trag în aceeași direcție, RO AI Factory poate deveni mai mult decât o simplă locație pe harta UE – poate fi un motor de inovație regional.
Opinia mea
Privind realist, faptul că România a fost selectată să găzduiască una dintre AI Factories europene este o veste excelentă. În sfârșit, avem șansa de a fi parte din infrastructura care va modela viitorul digital al Europei, nu doar spectatori. Dar experiențele din trecut ne obligă la prudență. O astfel de oportunitate poate deveni o rampă de lansare — sau un simplu decor tehnologic, dacă este prost gestionată.
Totul depinde de cum este implementat proiectul: dacă va fi condus cu viziune, transparență și implicarea reală a mediului privat, poate genera cercetare aplicată, investiții și locuri de muncă bine plătite. Dacă, în schimb, devine doar o altă structură birocratică, cu fonduri direcționate superficial și fără rezultate măsurabile, vom rata momentul.
România are oameni capabili, universități cu potențial și companii inovatoare. Ceea ce lipsește, de multe ori, este coerența și continuitatea. Dacă vom reuși să trecem de faza de „gazdă” și să folosim AI Factory ca motor de inovație reală, putem câștiga enorm. Dacă nu, riscăm ca și această fabrică de inteligență să producă doar… hârtii inteligente, nu soluții reale.
[/responsivevoice]
