Luigi FRIGIOIU ■
Muzica grupului Poesis a fost ca briza marină: un vânt ușor plecat de la malul mării, o adiere, o boare. La Casa de Cultură d’Italia, Marius Bațu și Eugen Baboi au format grupul Poesis, în 1977, la îndemnul instructorului Corneliu Stroe (viitorul percuţionist). Între 1982-1985, activitatea lor s-a desfășurat în cadrul „Cenaclului Flacăra”. Succesul a fost instantaneu fiind comparați cu celebrul duet Simon&Garfunkel.
După o perioadă de opt ani în Germania, Marius Bațu a revenit în țară și, împreună cu partenerul său de grup folk a reluat formula Poesis, lansând, în 1996, albumul Cântec Șoptit ce poartă simbolic numele celei mai cunoscute piese a lor, muzica fiind compusă de Eugen Baboi și versurile lui Zaharia Stancu.
Viața a făcut ca în 1995 Eugen Baboi să se stabilească, împreună cu familia, în Canada iar Marius Baţu și-a continuat activitatea muzicală în ţară. Colaborează cu Holograf (chitară acustică și backing vocal) la albumele 69% Unpluged, Supersonic, Undeva departe și Holografica. Îl regăsim alături de nume cunoscute ca Ducu Bertzi pe albumele „Dor de ducă”, „Sufletul meu” și „Poveste de iarnă”; Mircea Vintilă – albumul „Madama de pică”, Ovidiu Lipan Țăndărică – „Renașterea”, Dinu Olărașu – „Vis-a-vis”, Stepan Project – „Sensul vieții”, Compact – „5.Compact”.
În 2001, Marius Bațu e cooptat de Pasărea Colibri, alături de care produce albumul „Încă 2000 de ani” și se remarcă prin melodii ca „Elegie”, „2000 de ani” și „Cântec șoptit”. După perioada Colibri a participat la spectacole alături de Ducu Bertzi, Florian Pitiș și alți artiști consacrați.La sfârșitul lui 2007, la 30 de ani de la debut, Marius Bațu și Eugen Baboi s-au reunit pentru albumul „Babilon”. În 2012, la Teatrul Excelsior din Bucureşti, Poesis prezintă publicului al treilea disc, „Creanga de aur”.
Marius Baţu ne-a părăsit chiar înaintea unui concert programat în Timişoara, pe 23 noiembrie 2024. La un an de la plecarea sa, prietenii Mike Vlahopol şi Mugur Prundea au organizat un concert in memoriam „Încă 2000 de ani”, la Teatrul „Căluţul de Mare”. Sala a fost plină, spectatorii fiind atraşi de numele importante de pe afiş cu care de-a lungul anilor a colaborat Marius Bațu.
Spectacolul l-a deschis actorul Lică Gherghilescu care a făcut oficiile de gazdă. Maestrul Lică şi-a rememorat începutul carierei care a coincis cu debutul grupului Poesis la „Antena vă aparţine”, emisiune TV realizată de poetul Adrian Păunescu. Apoi, a recitat trei poezii de Zaharia Stancu ce au constituit textele primelor hituri Poesis.
Un rock antrenant ne-a adus trupa Ansel căreia i s-a alăturat tânăra solistă Irina, talentată şi zvăpăiată. Băieţii de la Ansel au predat ştafeta lui Mike Vlahopol (chitară solo), Tibi Duţu (bass) şi Alex Terbi (percuţie) care au dat-o pe blues-rock.
Partea de folk „stil Marius Baţu” a asigurat-o Mugur Prundea şi Vali Petcu, cantautori constănţeni lansaţi în aceeaşi perioadă cu Poesis şi Lică Gherghilescu la Casă d’Italia.
Surpriza serii a realizat-o unul dintre invitații speciali, Vanghele Gogu, de aceeaşi etnie cu Marius Baţu. Cu armonica sa, el a ridicat sala în picioare interpretând cântece tradiţionale: „Părinteasca dimândare”, „Cât ti voi lea hoară armânească”, „La muşata armână”. Bravo, Gogule!
Apoi, după 2 ore de muzică, Mugur Prundea i-a invitat pe cei prezenţi să ciocnească un pahar de vin roze, în timp ce din boxe se auzea un cântec şoptit: „Parcă ar fi, parcă n-ar fi / Parcă m-aş îndrăgosti / Voi rămâne cu tine, încă 2000 de ani”.
Unii spectatorii s-au delectat cu șpriț și spirit, iar alții au părăsit incinta teatrului să fumeze. Am avut proasta inspirație să cred că spectacolul s-a terminat și că ceilalți invitați n-au mai reușit să ajungă. Cum trebuia să ajung și la altă manifestare nu m-am informat și am plecat. O gafă impardonabilă…
Astfel, am ratat partea a doua a spectacolului în care au apărut „leii grei”: Mircea Baniciu cu Teo Boar și Vladi Cnejevici, Mircea Vintilă cu Jul Baldovin. Plus Dan Bitman care nu era trecut pe afiș. A ieșit un show memorabil, de încă 2ore, pe care am “reușit” să-l ratez. Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească…
Dar cum cei prezenți la spectacolul „in memoriam Marius Bațu” au promis că rămânem împreună încă 2000 de ani, sunt sigur că voi avea timp să mă revanșez.
[/responsivevoice]
