Călin MARINESCU ■
Guvernanții încearcă, pentru a câta oară (?), să normalizeze ceea ce se cheamă pensile speciale ale magistraților.
Ca să fim cinstiți cu noi, va trebui să ne amintim o istorie a situației magistraților în România pe parcursul, prea deselor schimbări politice care au debusolat nația.
Perioada anilor 20/30 a ridicat casta magistraților la una dintre cele mai înalte poziții în societate; se bucurau de respectul general iar despre justiție se spune că era administrată cu dreptate și reaponsabilitate.
Cele două dictaturi care au urmat, Carol al II-le și Antonescu au afectat puternic activitatea magistraților, presiunile politice fiind la ordinea zilei.
Terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, care după cum se știe a adus la instaurarea așa-zisei puteri populare, de tip stalinist, a subordonat în totalitate justiția intereselor și politicii de sorginte sovietică, adică a Partidului Comunist Român.
Îmi amintesc cazul judecătorului Mihai Berdan care într-o criză de conștiință, cauzată de refuzul de a condamna niște țărani ce refuzau colectizarea, ar fi sărit în gol pe geam, de la ultimul etaj al Judecătoriei Constanța. Asasinat tipic securist, și încă câte altele!
Controlul politic asupra sistemului de justiție s-a menținut până în decembrie 1989, În fiecare județ PCR avea un compartiment specializat în urmărirea și coordonarea activității justiției.
Inevitabil, după 1990 justiția a rămas tributară controlului politic de partid, puterea, cum se zice. Cei care se aflau la butoane, au exercitat presiuni asupra justiției, folosită mult prea des pentru anihilarea adversarilor politici.
O dată cu validarea noii Constituții din 1991 ce statua inamovibilitatea magistraților, judecători și procurori, puterea din stat, respectiv Ion Iliescu și partidul sau rebotezat de mai multe ori până a ajuns Partidul Social Democrat (PSD), a numit pe funcții prin decrete prezidențiale magistrații. Astfel, judecătorii și procurorii au devenit inamovibili, la fel și șefii instanțelor și ai parchetelor de la cele mai mici judecătorii până la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Persoana care s-a ocupat cu această importantă sarcină a fost Viorel Hrebenciuc, personaj care în anii ‘90 controla multe dintre manoperele obscure ale PSD, și evident justiția.
După ce Ion Iliescu a pierdut alegerile în 1996, noua putere Convenția Democrată din România. cu Emil Constantinescu Președintele și Valeriu Stoica Ministrul Justiției, au constat că oamenii în robă au rămas sub controlul PSD, respectiv a respectabilului Viorel Hrebenciuc.
A apărut problema preluării controlului justiției, grea problemă, având în vedere inamovibilitatea magistraților, prevăzută de Constituție, deci de necombătut. În acest context, Valeriu Stoica, parlamentar PNL, a gândit o schemă legislativă inteligentă statuând regimul pensiilor speciale. Astfel a fost redusă vârsta de pensionare a magistraților la 48/50 de ani, respectiv pensii mai mari decât salariul în plată. Scopul declarat al noii legi a fost de a atrage cât mai mulți juriști tineri în magistratură.
Atrași de condițiile neașteptate de pensionare mulți magistrați s-au pensionat și chiar dacă s-au reangajat nu mai puteau ocupă funcții de conducere. Erau magistrații proveniți din justiția comunistă, îndoctrinați la învățământul de partid, care îl vedeau pe Ion Iliescu continuatorul socialismului cu față umană.
La începutul anului 2009, prim-ministrul Emil Boc a legiferat interdicția ca pensionarii să primească și pensie și salariu de la stat, putând să renunțe la pensie pe perioada reangajării. A fost o nouă lovitură pentru magistrații pensionari reangajați, care nu puteau renunța la pensia specială ce era mai mare decât salariul și ca atare au părăsit justiția, cea ce a creeat o mare lipsă de personal.
În 2012, ajuns prim-ministru, Victor Viorel Ponta a anulat prevederea legislativă promovată de Guvernul Boc, dar pentru justiție efectul a fost fără mare importanță, șefii instanțelor numiți de Ion Iliescu erau deja adevărați pensionari.
O dată cu venirea la putere a Guvernului Câțu în 2020, reprezentanții USR au ridicat problema pensiilor speciale ce depășeau cu mult o pensie contributivă, calculată pentru slariile primate.
USR a considerat problema pensiilor speciale o nișă în lupta politică de promovare a partidului și că atare în 2021, Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a propus Comisiei Europene ca unul dintre obiectivele ce condiționau încasarea celor 29 de miliarde de euro din PNNR, să fie și reglemetarea pensiilor speciale. După mai multe amânări s-a convenit ca obiectivul să fie atins la sfârșitul lunii noiembrie 2025 și astfel România a devenit eligibilă pentru un grant de peste 230 milioane euro.
Evident obiectivul și termenul de realizare au fost promovate de mai marii Guvernului României, Comisia Europeană solicitând doar repectarea angajamentului luat.
Este adevărat că mai marii Comisiei Europene, ca noi toți de altfel, apreciază drept exagerate pensiile magistraților, în jur de 25.000 lei lunar. Raportat la nivelul pensiilor contributive diferențele sunt uriașe. Numai faptul că din cei circa 4,5 milioane de pensionari ai României, circa 2 milioane au pensii sub 2000 lei lunar, este mai mult decât relevant.
În apărarea interesului de grup, magistrații acuză clasa politică de intenția creării unui sistem de justiție obosit și subdimensionat, mai puțin eficient, mai obedient și predispus corupției.
Din punct de vedere al influenței asupra deficitului bugetar, magistrații consideră că totalul costurilor pentru pensile speciale, respectiv 0,09% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, nu este o povară colosală pentru bugetul de stat.
Repetatele încercări ale unor partide politice de a reduce cuantumul pensiilor speciale și de a crește vârsta de pensionare a magistraților, de la 48 la 65 de ani, ca tot românul, au fost blocate de Curtea Constituțională prin repetate decizii de respingere, ce ridică întrebări de etică, morală și legalitate, având în vedere că judecătorii Curții Constiționale au decis chiar viitorul propriilor pensii.
La ultima încercare a Guvernului Bolojan, deși s-a găsit o soluție de a exclude din prevederile legii judecătorii Curții Constuționale, pentru a preveni riscul conflictului de interese, aceastia au respins legea pe motive procedurale, respectiv lipsa avizului consultativ al Consililui Superior al Magistraturii (CCM). Greșeala impardonabilă a Ministerului Justiției, care a avizat legea, ne duce cu gândul la o acțiune voită de sabotare a finalizării demersului legislativ.
Marți, 2 decembrie a.c, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunederea în Parlament a doua oară pentru legea de reglementare a pensilor speciale ale magistraților și a vârstei de pensionare ale acestora. Noul proiect a inclus o singură modificare, creșterea perioadei tranziției de la 10 la 15 ani pentru atingerea vârstei de pensionare la 65 de ani, de data aceasta fiind obținut și avizului consultativ al CSM.
Toți parlamentari, înclusiv opoziția suveranistă, este de acord cu justețea acestei legi pe fondul puternicului curent de susținere din rândul populației.
Evident acest grup socioprofesinal al magistrașilor își apără drepturile câstigate cu ani în urmă, drepturi ce le asigură viață îmbelșugată începâd cu vârsta de 48/50 de ani, până la adânci bătrânețe. Ei consideră că o viitoare pensie cam de 16.000 lei pe lună, cum prevede nouă lege, este sub nivelul lor de confort și refuză orice negociere.
Înalta Curte de Casație și Justiție, care a torpilat și prima încercare a Guvernului Bolojan, prin vocea președintei instituției, Lia Savonea, a transmis public, deja, că va reclamă la Curtea Constituționala, necostituționalitatea și a noii variante a legii. Deci asistăm la un nou episod în conflictul dintre politicieni, care de această dată cu adevărat susțin în parlament voința poporului și magistrați. Românii sunt spectatori consternați și își manifestă nemulțumirea, la rândul lor, față de atitudinea sfidător-suverană a magistraților, pe toate canalele de socializare, fiind însă dezamăgiți de lipsa de snagă a politicienilor.
Așteptăm cu interes noul episod al Deciziei Curții Constituționale.
[/responsivevoice]
