Dan MIHĂESCU ■
Părerea mea este că în 1963, la lansare, animatorii Nino și Toni Pagot nu au bănuit vreo clipă că celebrul puișor Calimero, negru, mic și timid, născut viu cu jumătate din coaja de ou pe cap ce se lamenta non stop că “totul e o nedreptate, nu-i așa?”, va ajunge Președintele României.
Ei uite că minunea s-a întâmplat pe 18 mai 2025, când puișorul de găină negru cu jumătate din coaja de ou pe cap, alias Nicușor Dan, jucând cu tenacitate și curaj un rol aparent de naiv-ghinionist, prezentat ca victimă a nedreptăților și devenit astfel simbol cultural popular în toate țările civilizate, s-a ales președintele republicii.
Și dacă pe 26 mai 2025, în discursul inaugural din Parlament, Calimero al nostru și-a creionat un program prezidențial în 12 puncte ce m-a încurajat să afirm că am fost martor la instaurarea celei de-a III-a Republici, nici nu s-a încheiat anul și constat că tuciuriului pui de găină i-a crescut colți în plisc iar platforma enunțată era o colecție de truisme pe care și predecesorii le-au afirmat, că de pus în practică n-a fost timp.
Doamnelor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români, Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea. Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani. Este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral. În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor. În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici. În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar. În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale. În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor. În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional. În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice. În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie. În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora. Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit. Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim. Vă mulțumesc!
Am ajuns la această concluzie dezamăgitoare vineri 23 ianuarie, după ce am urmărit declarațiile de presă ale văicărețului Calimero, cel care ne trezea compasiune cu atitudinea combativă față de nedreptate și ilegalitate, de la finalul reuniunii informale a Consiliului European. Ce să vedeți? Minune mare când întrebat de un ziarist ce poziție adoptă față de dovezile de plagiat în teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, Calimero de la Cotroceni mușcă simbolic mâna care l-a crescut. Cu nonșalanța-i naturală, cel mai înalt demnitar al republicii explică presei, cu cuvintele sale, că așa se practica la vremea respectivă iar plagiatul, exersat de mai toți foștii și actuali demnitari ai statului, „o obișnuință a tranziției”, e un subiect cu care nu mai este dispus să piardă timpul.
Jurnalist: Aș vrea să vă întreb pe un alt subiect, pe plagiatul, acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției, ați văzut, bănuiesc, acest caz. În cazul în care verificările vor arăta că a fost vorba de plagiat, ce ar trebui să se întâmple? Să plătească cu funcția? Știm că nu este ceva neobișnuit ca un ministru să fie acuzat de plagiat. Președintele Nicușor Dan: Sunt multe bătălii de dus, asta este opinia mea. Noi am avut o perioadă, anii '90-2000, în care era o obișnuință în universitățile din România pentru o parte dintre, în fine, profesori îndrumători să îndrume oamenii să ia de aici, să ia de acolo, plagiat. Un fapt. O parte din oamenii ăștia sunt parte din elita politică a României de azi. Nu există o contrapondere politică față de această realitate. Ca să vă spun foarte tranșant, sunt bătălii mai importante, cum ar fi justiția, evaziunea fiscală, un proiect economic pentru România, în care eu doresc să mă implic. Jurnalist: Și nu vi se pare o temă importantă aceasta, a unui ministru al justiției care este acuzat de plagiat? Președintele Nicușor Dan: V-am răspuns la întrebare. Jurnalist: Există teme mai importante, asta să înțelegem. Președintele Nicușor Dan: În care eu să mă implic, da. „Noi am avut o perioadă, anii 1990-2000, în care era o obişnuinţă în universităţile din România, pentru o parte dintre profesori îndrumători, să îndrume oamenii să ia de aici, să ia de acolo. Plagiat, în fapt. O parte din oamenii ăştia sunt parte din elita politică a României de azi. Nu există o contrapondere politică faţă de această realitate”, a declarat președintele Nicușor Dan. Președintele Republicii a subliniat, însă, că preferă să se concentreze asupra unor provocări pe care le consideră mai presante pentru societatea românească. „Ca să vă spun foarte tranşant, sunt bătălii mai importante, cum ar fi Justiţia, evaziunea fiscală, un proiect economic pentru România, în care eu doresc să mă implic”, a menționat acesta.
Față de aceste evidențe nu pot decât să recunosc onest că asemeni tuturor românilor care și-au investit votul în el, am fost duși în eroare de manifestările Sindromului Calimero, definit și diagnosticat științific în anul 2017 de cercetătorul Saverio Tomasella, de la Centre d’Études et de Recherches en Psychanalyse.
[/responsivevoice]
