Sheikhul Arafat de la “a-ți face rai din ce ai” la “a face rahatul praf”

🔊 Ascultă articolul

Dan MIHĂESCU ■

La sfârșitul săptămânii trecute am urmărit declarațiile exaltate ale unui spaniol, beneficiar al schimbului de experiență din cadrul Școlii Naționale de Iarnă Salvamont de la Centrul Național de Pregătire Padina. Ibericul părea de pe altă lume și nu mai contenea cu admirația la adresa îndemânării, forței, tăriei, tenacității și practicilor originare aplicate de români în salvarea vieților omenești pe munte. Dădea impresia că săptămâna petrecută alături de salvamontiștii români în Bucegi ar fi fost un fel de curs de supraviețuire cu Bear Grylls, marșurile și coborârile pe schiuri cu targa, ascensiunile în coardă și cățăratul, ne fiind practici familiare în Spania unde intervențiile se fac, de regulă, cu elicopterul, zicea el.

Instantaneu, cum l-am auzit, m-am mirat și eu de mirarea lui căci cinci minute mai devreme, din același calup de știri luasem la cunoștință despre o dramă umanitară cu trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Iași în deplasare la o naștere spontană, ca într-o cursă de viteză cu melci, ce rămaseră pe rând împotmolite în noroi pe celebrul drum județean DJ 282E. Într-un târziu, după o oră și 20 de minute, când salvatorii au ajuns la caz în satul Bojila, comuna Mădârjac, mama născuse prematur iar nou-născutul în stop cardio-respirator nu a răspuns manevrelor de resuscitare. Ca într-un déjà vu, mi-am dat seama că era vorba despre o tragedie umană cu repetiție căci o săptămână mai înainte, pe 24 februarie, cred, tot în satul Bojila, comuna Mădârjac, județul Iași, salvatorii au reușit să-și trateze pacientul de 52 de ani, doar cu o lumânare aprinsă la căpătâi. Ambulanța împotmolită în noroi pe DJ 282E a fost tractată pe rând de două utilaje și într-un târziu când a ajuns la ștangă trasă de un tractor, doctorul a reușit doar să constate decesul.

În context, tot la știri am aflat că în ambele cazuri polițiștii fac cercetări pentru ucidere din culpă. Făcând referire la declarația salvatorului spaniol precum că la ei majoritatea salvărilor de vieți omenești se fac pe calea aerului, e musai ca anchetatorii noștri trebuie să verifice culpa celui care nu a trimis elicopterul la un caz unde știa că este imposibil de ajuns pe cale terestră.

Bine, dar ca să fim și noi ca spanioli ar fi trebuit să avem un serviciu comunitar profesional de salvare și intervenție la urgențe ca și ei, ceva similar Serviciului Public Județean (SPJ) Salvamont, dacă vreți. Atunci elicopterul și restul echipamentelor speciale ar fi fost la dispoziția cetățenilor pentru intervenții pe când așa…

La noi doar Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare are atribuții în repartizarea unui mijloc de transport aerian și e la cheremul unicului demnitar al unui stat european înstăpânit ca un sheikh în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin intermediul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Ziceam de Raed Arafat, palestinianul naturalizat român în 1999, sosit la studii în 1981 pentru a-și lua licență de medic și devenit ilustru exeget al limbii române încât a reușit ca în ultimii 19 ani să îmbolmojească legislație medicală și subsecventă a ministerului de interne încât toată lumea e hipnotizată de acronimul SMURD. Ajutat, bag seamă, de talentul nativ în a disimula și a se insinua, sheikhul Arafat și-a făcut în 2006 o fundație în calitate de Unic Fondator, conform statutului, având grijă ca din 1992 până în 1993, să-și adăuge inițiale la acronim, încât SMUR a devenit SMURD, după cum își mai trăgea câte un firet sau tresă, la uniforma de serviciu, Astfel, pe nebăgate de seamă, SMURD e stipulat în Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma Sănătăţii, ca serviciu public integrat fără personalitate juridică, care funcţionează în organigrama Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă având activitatea definită prin acte normative – Legea 95/2006, OUG 126/2003 şi un număr semnificativ de ordine de ministru care reglementează asistenţa medicală de urgenţă în România deși în esență aparține de drept și în fapt fundației private omonime având unde “Fondatorul Unic al Fundației pentru SMURD, este dr. medicină Raed Arafat”.

De aia ziceam că prin insinuare și disimulare, începând din 2006 sheikhul SMURD a țesut o ditamai plasa de păianjen nu doar în jurul serviciului și serviciilor care l-au lansat ci și pe ochii celor fascinați care n-au mai putut să-și întoarcă privirea de la el pentru a percepe și alte posibile realități. Astfel, după ce pe 23 august 2007, Călin Popescu-Tăriceanu, l-a numit pe Raed Arafat subsecretar de stat în Ministerul Sănătății Publice, sheikhul a declanșat insurecția chiar împotriva binefăcătorilor săi care lucrau la o nouă lege a Sănătății care viza liberalizarea serviciilor medicale publice, inclusiv de urgență, încât bolnavii să beneficieze de prestații prompte și de bună calitate în baza calității de asigurat CNAS.  Arafat s-a revoltat, a demisionat cu scandal și a creat o răzmeriță publică în țară încât era chiar să-l răstoarne pe președintele Băsescu, cel care în stilu-i caracteristic l-a etichetat pe acesta ca fiind cel mai mare dușman al sănătății private. Adică un fel de neobolșevic. A revenit, ca să potolească manifestațiile din țară, guvernul a renunțat la intenția legislativă, Arafat a urcat în rang, a devenit chiar și ministru al Sanătății, ca mai apoi, din 2014 omul să se înstăpânească Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), o curte hegemonică după chipul și asemănarea sa.

Astfel, sheikh Raed Arafat, prin puterea conferită lui ca Șef al DSU cu rang de secretar de stat, structură operațională fără personalitate juridică în cadrul MAI, coordonează activitățile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) care are integrat și SMURD, Inspectoratului General de Aviație (IGAv) și serviciile de ambulanță. DSU se ocupă de asigurarea și gestionarea resurselor, umane, materiale, financiare sau de altă natură, necesare pentru restabilirea normalității, coordonează primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor (UPU/CPU). Tot DSU coordonează operațional serviciile județene de ambulanță, respectiv cele din Municipiul București, UPU/CPU, precum și serviciile publice IGSU, IGAV, Salvamont și Salvaspeo. Totodată, asigură secretariatul tehnic al Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic (CIMST), care funcționează ca organism interministerial, care are rolul de a coordona activitățile legate de organizarea, funcționarea și finanțarea Sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, precum și a serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.

Așa se face că pe aceste considerente și dată fiind ierarhia pe lanțul de comandă, cum îi ieste drag sheikhului român să se pronunțe, în ultimă instanță el hotărăște ce, când și unde elicopterește și avionează în baza solicitărilor primite prin 112.

Iar polițiștilor ieșeni care fac cercetări pentru ucidere din culpă tocmai le-an deșirat firul roșu ca să nu mai piardă timpul cu încâlceala birocratică și legislativă.

Și apropos de modelul spaniol invocat în deschidere de către un supus al Regelui Felipe al VI-lea, de organizare a serviciilor descentralizate pentru salvare și intervenții de urgență în structura autorităților publice locale și regionale. Mi-aduc aminte ce scandal, ce tevatură, ce dramă, ce procese și cu câți morți s-a finalizat la Constanța aventura Consiliului Județean când a încercat și a reușit să cumpere cu bani europeni un elicopter exact pentru un astfel de serviciu. Elicopterul EC 135 achiziționat de CJ Constanța printr-un Program european transfrontalier România-Bulgaria a ajuns la aeroportul civil Tuzla în luna august, 2014, în urma adjudecării unei licitații publice pentru “Servicii de operare și întreținere Elicopter medicalizat EC 135 T2e/P2e” – publicată în SEAP și pe siteuri de profil în domeniul aeronautic.

Aparatul de zbor urma să fie operat de către Regional Air Services (RAS) Tuzla în cadrul misiunilor specifice pentru care a fost achiziționat prin proiectul de finanțare europeană „Equipment to save our lives”, diferite de cele prestate de SMURD. Era vorba despre misiuni specifice managementului în caz de dezastre, nefiind destinat exclusiv transportului bolnavilor pe targă, motiv pentru care configurația și echiparea elicopterului erau diferite de cea a elicopterelor SMURD. Dar, ce să vezi, pentru a putea acoperi toate misiunile de zbor destinate conform proiectului european, pentru operarea elicopterului YR-CJC / EC 135 era nevoie și de acceptul SMURD pentru a fi introdus în sistemul național de alertare 112. Aici și-au încrucișat săbiile președintele CJC de la acea vreme, Nicușor Constantinescu și sheikhul Arafat și cine credeți că a câștigat? Sheikhul evident, care era să-l dea cu cracii în sus și pe președintele Băsescu. Cine a pierdut, Județul Constanța și cetățenii săi. Timp de un an și jumătate, SMURD nu a permis integrarea elicopterului aflat în proprietatea Consiliului Județean Constanța și în operarea RAS Tuzla în sistemul UNIC de URGENȚĂ 112 prin intermediul SMURD din subordinea IGSU.

Nu putea fi vorba decât despre o formă de șantaj exercitată asupra CJC pentru a ceda operarea  elicopterului cu titlu gratuit, către sistemul rânduit de sheikh. La dată de 30. 07. 2014, RAS Tuzla a renunțat la drepturile și obligațiile câștigate prin licitație, iar aeronava EC 135 a trecut în operarea și întreținere SMURD – operator cu standarde militare iar aparatul de zbor a revenit la fabrica EuroCopter pentru revizie și reinscripționare fiind îndepărtate însemnele UE și ale programului de finanțare. Personalul deservent a fost înlocuit cu personal de la SMURD și ce a urmat știe întreaga țară, pe 15 decembrie 2014, elicopterul EC 135 SMURD (fost YR-CJC) a căzut în lacul Siutghiol și cei patru membrii ai echipajului au murit înecați.

Istoricul serviciului aeromedical SMURD este marcat de mai multe tragedii aviatice care au dus la pierderea de vieți omenești în rândul salvatorilor. De la înființare și până în prezent, au fost înregistrate următoarele accidente majore:

Cronologia accidentelor SMURD

• 4 martie 2003 (Cojocna, Cluj): Primul accident grav al unui elicopter SMURD. Aparatul de zbor s-a prăbușit în comuna Cojocna, județul Cluj, provocând decesul tuturor celor patru membri ai echipajului (doi piloți și două cadre medicale).
• 9 ianuarie 2006 (Iași): Un elicopter Eurocopter EC 135 s-a prăbușit la aproximativ 3 kilometri de pista Aeroportului Iași, în timpul unui zbor de antrenament. Toate cele patru persoane aflate la bord – pilotul, copilotul, un medic și un asistent medical – și-au pierdut viața.
• 23 decembrie 2006 (Bistrița-Năsăud): Un elicopter SMURD de tip EC 135, aparținând bazei din Târgu Mureș, s-a prăbușit în județul Bistrița-Năsăud în timp ce se îndrepta spre o intervenție la Vatra Dornei. Accidentul s-a soldat cu rănirea echipajului.
• 15 decembrie 2014 (Lacul Siutghiol, Constanța): Una dintre cele mai mediatizate tragedii. Un elicopter EC 135 s-a prăbușit în apele înghețate ale lacului Siutghiol în timp ce se întorcea dintr-o misiune medicală. Toți cei patru membri ai echipajului (doi piloți IGAV și două cadre medicale SMURD Constanța) au murit.
• 2 iunie 2016 (Haragâș, Republica Moldova): Un elicopter SMURD Iași, aflat într-o misiune transfrontalieră în Republica Moldova, s-a prăbușit în condiții de vizibilitate redusă și ploaie torențială într-o zonă împădurită din raionul Cantemir. Toate cele patru persoane de la bord (pilot, copilot, medic și asistent) au decedat.

Tragediile aviatice care au marcat echipajele aeriene ale SMURD au generat, în special după accidentul din 2014, schimbări profunde în cadrul sistemului de urgență, vizând în special coordonarea operativă, reglementările de zbor, modernizarea tehnologică și procedurile de intervenție după cum urmează:

1. Centralizarea Coordonării

• Comanda Unică la DSU: Coordonarea tuturor resurselor (SMURD, IGAV, Ambulanță) a fost centralizată sub autoritatea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), eliminând fragmentarea decizională care a întârziat intervenția în cazul Siutghiol.
• Proceduri de Alertare Rapidă: S-au modificat ordonanțele de urgență pentru a scurta timpii de reacție și a permite implicarea automată a mai multor agenții în faza de căutare-salvare (SAR). 

2. Standarde de Zbor și Siguranță

• Restricții Meteo și de Vizibilitate: După accidentul din Haragâș (2016), s-au impus criterii mult mai stricte pentru zborul în condiții de vizibilitate redusă sau vreme nefavorabilă, piloții având o autonomie decizională sporită de a refuza misiunea dacă siguranța este compromisă.
• Antrenamente Specializate: Tinerii piloți parcurg acum stagii de pregătire specifice pentru misiuni aeromedicale înainte de a intra în serviciul activ, exersând manevre complexe sub supravegherea instructorilor. 

3. Modernizarea Flotei și a Echipamentelor

• Dotarea cu Echipamente Speciale: S-a prioritizat dotarea elicopterelor cu flotoare pentru zborul deasupra apei și cu sisteme de viziune nocturnă (NVG) pentru a reduce riscul de dezorientare spațială.
• Achiziția de Avioane dedicate: Pentru a reduce riscul utilizării elicopterelor în misiuni de lungă distanță sau pe vreme severă, SMURD a achiziționat avioane Learjet 75 special configurate pentru transport medicalizat, capabile să zboare în condiții în care elicopterele sunt limitate. 

4. Mentenanță și Audit

• Controlul Mentenanței: Au fost introduse controale mai riguroase asupra decontărilor și lucrărilor de reparații, ca urmare a investigațiilor DNA care au vizat mentenanța aeronavelor SMURD pentru a preveni defecțiunile tehnice cauzate de piese neconforme. 

[/responsivevoice]