Sebastian CĂTĂNOIU ■
Ajung doar câteva click-uri și ceva ”tutun”, în cazul în care conexiunea la internet dă rateuri, pentru a afla conotațiile oricărei zile din an. Nu din întâmplare, am fost interesat de data de 22 martie și nu mi-a fost greu să aflu că la această dată se sărbătorește Ziua Mondială a Apei, iar Wikipedia mi-a oferit zeci de alte evenimente, nașteri și decese care, din păcate, nu mi-au fost de ajutor…pentru că nu am găsit ceea ce căutam!
În data de 22 martie 2012 în Parcul Natural Vânători Neamț s-a pus în libertate primul grup de zimbri, o premieră la nivel național pentru acea perioadă! Cele cinci exemplare, trei masculi și două femele, cu vârste cuprinse între trei și șapte ani, au fost «accesorizate» cu radiocolare, pentru a le putea determina modul de utilizare a habitatelor, deplasările în teritoriu, zonele de refugiu etc.
Îmbucurător a fost faptul că, la scurtă vreme am înregistrat și primele două fătări în libertate! Noi eliberări s-au efectuat în 2013 (cinci exemplare), în 2014 (șase exemplare), în 2015 (două exemplare), în 2016 (3 exemplare), în 2017 (4 exemplare), în 2018 (1 exemplare) și în 2019 (4 exemplare). Ca dovadă a succesului pe termen mediu, în perioada 2012-2026 am înregistrat aproape 60 de fătări în liber, astfel că azi în Parcul Natural Vânători Neamț efectivul aflat în libertate depășește 80 exemplare. ( foto 1)
Pentru a afla cum de toate acestea au fost posibile va trebui să ne întoarcem mult în timp. Dispărut din fauna României undeva pe la mijlocul secolului al XIX-lea, istoria modernă a zimbrului în România a început la 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia, în pădurea Slivuţ-Haţeg, judeţul Hunedoara. În 1969 trei exemplare poloneze de zimbru, provenind de la Hațeg au poposit la Vânători Neamț, unde a luat ființă o nouă rezervație de zimbri. Până la căderea comunismului lucrurile nu s-au schimbat prea mult, zimbrii regăsindu-se doar în câteva grădini zoologice și în cele trei rezervații administrate de silvicultori: Haţeg-Slivuţ, Neagra-Bucșani în jud. Dâmbovița și Vânători Neamț.
Odată cu înfiinţarea Parcului Natural Vânători-Neamţ, în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, s-a trecut la etapa unui management adecvat a efectivelor de zimbri, cu scopul reintroducerii în libertate. Un studiu făcut în anul 1998 de Societatea Zoologică din Londra confirma, dacă mai era nevoie, viabilitatea ecosistemelor forestiere din Munţii Neamţului pentru viețuire zimbrului în libertate.
Pentru perioada 2003-2006 finanțarea programului de reinserție a fost a asigurată în mare parte prin proiectul GEF ”Managementul Conservării Biodiversității”, perioadă în care am realizat infrastructura necesară reintroducerii în libertate. Am construit ferma de carantină, ţarcuri de aclimatizare, laborator veterinar, echipamente de monitorizare, remiza auto cu autovehiculele necesare, etc. Am parcurs etapa de specializare a personalului implicat, în special în monitorizare, recoltarea de probe, aspecte sanitar-veterinare, marcând astfel și premiere naționale în domeniu precum: primele tranchilizări la specia zimbru, primele analize hematologice, biochimice, genetice, biometrice, parazitologice, reînscrierea efectivelor de zimbri din România în European Bison Pedigree Book, primele importuri de zimbri din ţările vest-europene! (foto 2)
După 2006, finanțarea programului a fost asigurată de către Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva, iar Administrația Parcului a reușit accesarea de noi proiecte cu finanțare externă astfel că am continuat cu realizarea următoarelor facilități, pentru managementul efectivelor în libertate și semilibertate. Am pus în libertate și alte exemplare, am achiziționat mijloace moderne de monitorizare, respectiv colare de gât cu localizatoare GPS.
Pornind de la experiența Administrației Parcului Natural (APN) Vânători Neamț, începând cu 2016, World Wide Fund for Nature (WWFN) România dezvoltă un program de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, după câteva eliberări în zona Armeniș, acum existând deja în libertate o populație stabilă de circa 200 de exemplare.
Într-o altă inițiativă, Fundația Conservation Carpathia a început eliberările în 2020, astfel că, în Munții Făgăraș își duc viața în sălbăticie alți în jur de 100 de zimbri.
Cu sprijinul Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, al tuturor organizațiilor implicate și al diferiților finanțatori, beneficiind și de un real interes și suport public național pentru reintroducerea zimbrului am ajuns la finalul anului 2025 să avem în total 455 exemplare în libertate, față de 2005, când în România existau doar 44 de zimbri din care 33 în semilibertate.
Efectivele sunt răspândite astfel: peste 370 exemplare libere la Vânători Neamț (70), Armeniș (200), Munții Făgăraș (100), 35 în semilibertate (Vânători Neamț și Neagra Bucșani) și restul în captivitate, în grădinile zoologice.
Grație eforturilor făcute, în doar zece ani, România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană ca număr de zimbri în libertate, după Polonia. România deține și o exclusivitate: Parcul Natural Vânători Neamț este singura entitate conservativă din Europa unde zimbrii trăiesc în captivitate, semilibertate si libertate! (foto 3).
Este bine cunoscut cultul taurului în lumea mediteraneeană antică dar într-o zonă cu păduri nesfârşite, precum leagănul civilizaţiei geto-dacice, locul lui a fost luat de zimbru sau de către bour. În fine, e o continuă controversă, pornind din antichitate, privind primatul celor două animale. Cert este că dispariţia timpurie a bourului, ca specie, a făcut ca imaginea lui să se estompeze, în final rămânând doar zimbrul să evoce vremile trecute.
Întemeierea Moldovei ca stat medieval porneşte de la mitica vânătoare a zimbrului, lângă apa Moldovei. Simbolic vorbind, Dragoş trebuia să ucidă zimbrul, văzut ca simbol al vechilor locuitori, pentru a putea întemeia la modul concret, instituţional, o nouă formă statală. Folosirea buzduganului, care nu făcea parte din armele tradiţionale cu care se putea doborâ un animal de talia zimbrului, dar care poate fi asemănat unui sceptru, vine să confirme această mitică abordare.
Analizând frecvenţa toponimelor ce evocă cele două specii bovide, zimbrul și bourul, presupunem că doborârea zimbrului s-a petrecut în zona străbătută de râul Moldova, aflată la graniţele judeţelor Neamţ, Suceava şi Iaşi. Cum Parcul Natural Vânători Neamţ se situează la limita dintre judeţele Neamţ şi Suceava şi se învecinează cu bazinul râului Moldova putem spune că, zimbrul a reapărut chiar acolo unde a fost vânat simbolic pentru întemeierea unei ţări. În aşteptarea unui nou Dragoş, a unui nou descălecat, a unei ţări mai bune…?
Pentru cei care cred în coincidențe, una dintre ”ofertele” Wikipedia la căutarea zilei de 22 martie a fost și ” 1965: Plenara C.C. al P.C.R. alege în funcția de prim-secretar al C.C. al P.M.R (PCR) pe Nicolae Ceaușescu, la propunerea lui Ion Gh. Maurer.”… (foto 4)
După lectura acestui articol, e lesne de înțeles că mi-aș fi dorit ca unul dintre răspunsuri să fie ”2012 : prima eliberare a zimbrilor în sălbăticie, în România” dar poate va trebui să mai curgă apă pe valea Moldovei până când vom realiza că zimbrul, reapărut în fauna Munților Carpați, este imaginea unei Românii care nu doar aparține Europei, ci contribuie activ la refacerea naturii continentului!
[/responsivevoice]
