Constanţa – Republica măgarilor cu coada-n faţă

● POTCOVĂRIA LU’ DAN ●

Dan MIHĂESCU ■

După Republica Mazăre, una verde, neaoşă, ne-am trezit glisaţi pe nebănuite într-o altă guvernanţă insolită, definită cândva în mod plastic de către teoreticianul liberalismului modern italian, filozoful şi părintele esteticii, Benedetto Croce, drept onagrocraţie.

Analizând curentele politice ale epocii, Croce a identificat, în 1933, un al treilea tip de guvernare ratată, pe lângă cele două definite de Aristotel ca fiind tirania și oligarhia, pe care a denumit-o onagrocrație.

Adică un fel de republică a măgarilor, dar nu a oricărora ci a celor sălbatici asiatici, supranumiți onagri, care nu interacţionează cu nimeni din afara sferei lor; ba chiar a celor cu coada-n faţă, permanent în maximum extaz.

De altfel, cărțile de zoologie vorbesc despre onagrii ca fiind notorii pentru indomptabilitatea lor. Masculii au fost observați având haremuri, dar în alte studii se arată că armăsarii dominanți apără teritoriile care atrag femele. Măgarul sălbatic asiatic este activ mai ales în zori de zi și în amurg, chiar și pe timp de arșiță. Onagrul (Equus hemionus) este un măgar sălbatic de culoare gălbui-maro, ce face parte din familia Equidae, deci un erbivor nerumegător, dar au fost văzuți hrănindu-se şi cu păstăi, iar iarna onagri mănâncă și zăpadă ca înlocuitor pentru apă.

Dar să revenim la ale noastre căci, nici nu s-au uscat bine vrejii de mazăre şi ne-am trezit captivi la Curtea Măgăriei Sale Onagrul dând-o în alt bal mascat.

Acesta a schimbat complet eticheta și politețea, inclusiv normele de comunicare și adresare, pe măsura transgresiei de la regnul vegetal la cel animal. Astfel, moda frustă a manifestării și transmiterii mesajelor de bucurie din înaltul caretelor alegorice a dispărut, fiind luată de comunicarea simbolistică, cu grafeme și emoticoane al căror tâlc cabalistic îl descifrăm doar contracost.

Astfel, ieșit din curte, într-o bună dimineață, mă proptesc într-o linie albă de demarcație, trasă cu bidineaua prin fața porții. Mă simt captiv. Să-l calc mi-e teamă, să-l ocolesc … nu pare să se termine. Mai ales că un indictor rutier, proaspăt răsărit, mă obligă să merg pe linie, deci nici cale de întors odată ieșit din curte. Plec în necunoscut. Drumul, trasat de linia albă mă scoate aiurea dar nu-i nimic atîta timp cât încă mă lasă să rămân în oraș.

Mă duc, mă-ntorc, mă-nvârt, mă blochez, sunt prins în coloane interminabile pe străzi pe care nu credeam să circul dar vorba aaia, #rezist. Sunt solidar, cu mama, cu tata, cu toți cei născuți și crescuți în orașul natal…Am trecut și prin mai rele…zic…mă-ncurajez, mă plictisesc, mi se epuizează răbdarea, calmul, suprarenalele. Stop! Mă opresc. De fapt mașina se oprește. Doar nu și-a dat duhul?! Ies din coloană și trag pe dreapta; opresc. Intru în pătrățica mea, cum s-ar zice. Cobor să mă dumiresc unde sunt, cine sunt și ce vreau. Am o ideea și nu sunt de acord cu ea dar nici n-am timp să mă contrazic singur, în gând, că-mi vin în ajutor oameni buni.

Poliția locală mă execută scurt: ‘Am parcat și n-am achitat’…’N-am achitat că nu m-am dumirit încă’, explic. ‘Nu ține’! ‘Invoc cele 30 de minute de gratuitate, din prima oră de parcare, așa cum sună noul regulament’. ‘Tot nu ține! Întâi plătesc și pe urmă beneficiez’. ‘Unde scrie, zic’? ‘Hai cu noi’! ‘Unde, acum faceți și aresturi cetățenești’? Mă încadrează și mă conduc pe bordură, până la primul indicator unde-mi prezintă o legendă colorată. Iată! Tarife, desene, povești… Văd o schemă grafică cu o lalea albastră inscripționată CT și un falus încrucișat, tot albastru plutind pe ape. ‘Ce-i asta?’ ‘Asta-i icoana la care trebuie să te-nchini și pe care s-o miluiești, ori de câte ori ieși cu mașina pe stradă’. Scot telefonul să achit. Canci. Se uită la mine, se uită la mașină, la telefon…a scârbă. Mă mustră. Ce dracu caută o sărăcie ca mine pe străzile primăriei, cu Matiz și abonament la DIGI, să le strice fengshuiu. ‘Nene, du-te acasă și lasă-ne că ești scos din schemă.’

Sunt înțelegător. Plec. Deocamdată mă mulțumesc doar cu mustrarea și nu vreau să recidivez, așa că încerc să-mi iau lumină direct de la sursă, la primărie. Sun, scriu, mă interesez care-i taina cu icoana aia, cu falusul încrucișat, și ce semnifică, ca să nu mai cad în păcat? De la primar la secundar, toți îmi spun pe șleau că nu știu; că așa au moștenit-o de la ex-Măgăria Sa, și ca să nu se complice doar i-au dat ceva mai mare importanță, sporind taxa de închinăciune.

Nu pot să-i cred așa de neștiutori și mă apuc să iscodesc singur până când aflu, chiar de pe siteul primăriei, că icoana cu pricina care ne cere s-o miluim gras decâte ori ne aşezăm în faţa ei, închipuind un falus încrestat cu un fel de cruce pravoslavnică plutind pe mare, este  logoul albastru al Direcției Generale de Asistenţă Socială, din subordinea Primăriei https://www.facebook.com/DgasConstanta/. Păi ce-are sula cu Primăria Măgăriei Sale?

Mai scarmăn niţel internetul şi siteul primăriei îmi divulgă faptul că cee ce  apare pe tăbliţele informative de parcare în colţul din stânga sus dar şi pe frontispiciul intrării în sediul admistraţiei locale întruchipând un desen cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi inscripţia Tomis-Constantiana, nu este nicidecum emblema oficială a Municipiului Constanţa, avizată de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române şi adoptată prin hotărâre de guvern ci o siglă, creată, conform Manualului de identitate vizuală a Primăriei Constanţa, pentru a fi inserată ca logo pe coli cu antet şi alte asemenea, inclusiv ca drapel. http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/Achizitii-publice/achizitii-publice-publicate-2018/054/manual-de-identitate-vizuala-proiecte-de-interes-general.pdf?sfvrsn=2 .

Şi tot pe internet redescopăr autentica, vechea şi sugestiva stemă a Municipiului Constanţa, întruchipată de Fortuna, zeiţa norocului şi protectoarea Tomisului, purtând cornucopia (cornul abunbdenţei) pe braţul stâng şi cu mâna dreaptă echea corăbiei, bordată în partea de sus de crenelurile cetăţii Tomis.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e3/ROU_CT_Constanta_CoA.png.

De ce nu o fi agreat Măgăria Sa schema asta cu antichitatea şi corabia şi a vrut să dea uitării istoria  oamenilor de aici şi a locului, mai mult decât dublu milenară, nu ştiu ? https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba

Cert este că Măgăria Sa s-a dat în vileag cu întreaga-i curte nevolnică, demonstrând cum ne abureşte, ne pune să cumpărăm indulgenţe şi să ne închinăm la idoli falşi despre care nici el n-a aflat încă care le este rostul.