Dan MIHĂESCU ■
Ion Dumitru, viceprimarul cu atribuții de primar din Adamclisi, dobrogean de viță veche, din ăia din brazdă, cu palmele bătătorite și fața arămie de la soarele ce i-a pigmentat-o, este primul agronom pur-sânge, întâlnit la viața mea, care întrezărește repopularea și urbanizarea localității marșând pe dezvoltarea ecoturismului.
În cadrul discuției de „La Potcovăria lui Dan”, despre proiectele candidatului la funcția de Primar al comunei Adamclisi, la alegerile locale din 9 iunie, Ion Dumitru a răspuns cu fermitate: “Revigorăm turismul. Anul trecut am avut trei festivaluri pe teme istorice, la Cetate și la Monumentul Triumfal, care au adunat peste 10.000 de participanți și un festival transfrontalier de reconstituiri antice. Reabilităm și asfaltăm drumurile comunale de piatră DC 54 și DC 56 ce leagă satul Adamclisi de Abrud, Hațeg și comuna Rasova, cu o lungime de peste 20 de kilometri și introducem în circuitul turistic una dintre cele mai superbe zone de loisir din sudul Dobrogei ce străbate străvechile păduri încă sălbatice Talașman și Decebal, rezervația carstică Cheile Hațegului și ne scoate în zona lacustră Rasova, pe malul Dunării, ce abundă în diversitate biologică cu rol important pentru păsările acvatice”.
Mai multe însă puteți vedea și auzi singuri accesând linkul emisiunii: https://youtu.be/Xz-sPdEu2WQ.
Ion Dumitru a mărturisit că dorește să-și continue proiectele ca edil-șef al comunei Adamclisi și după 9 iunie, pentru că în viziune sa, asfaltarea drumului până la Rasova, nu doar că-i va scoate la lumină pe locuitorii celor două sate uitate de lume ci va genera afluirea către acele locuri un important segment de viligiaturiști dornici să-și petreacă câte un weekend în mijlocul naturii sălbatice. “Astfel vom avea oameni care-și vor construi case de vacanță, se vor dezvolta servicii conexe, vom redeveni un centru de atracție turistică. Dacă nu se implică Consiliul Județean, prin propria societate de drumuri și poduri, căci timp de trei ani actualul președinte a dovedit că nu are niciun interes, voi aplica pentru construcția acestui drum printr-un proiect transfrontalier România-Bulgaria”, a precizat edilul în funcție.
La Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde cetatea Tropaeum Traiani datând din secolul al II-lea e.n, urmele unei basilici și ale unei necropole romano-bizantine, un ansamblu de apeducte romane, un altar roman, un turn roman, termele cetății și locuințele extramuros și alte șapte situri arheologice, monumente de interes local.
Situl de la Hațeg cuprinde așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă, secolele al IV-lea–al II-lea î.e.n.), epoca romană (secolele I–al VI-lea e.n.) și Epoca Medievală timpurie; la „Groapa cu albeală” aflată la 2 km sud de satul Zorile se află o altă așezare din perioada Latène; la Adamclisi, la intersecția DN3 cu drumul local ce duce la Tropaeum Traiani s-au găsit urmele unei necropole dacice din perioada Latène; în marginea de vest a satului Adamclisi se află o așezare medievală timpurie (secolele al VIII-lea–al X-lea); altă cetate similară se află și la est de cetate; un alt apeduct roman (denumit „Apeductul de la Șipote”) se află la sud și sud-vest de Adamclisi; și în tot perimetrul comunei se găsește un ansamblu de tumuli din secolele al IV-lea î.e.n.–al III-lea e.n.
În contextul proiectelor de dezvoltare locală din viitorul mandat, edilul Ion Dumitru are în vedere valorificarea turistică a unei livezi comunale de duzi, ce se întinde pe șapte hectare. “ Acolo am să fac o importantă zonă de agrement și popas turistic cu campare, pentru corturi și rulote, zonă amenajată special pentru grătare. Este chiar la poalele cetății și o să fie de maxim interes, o să vedeți”, ne-a mărturisit el.
Printre proiectele viitoare, pentru creșterea bunăstării publice se numără și reabilitarea liceului din Adamclisi, aducțiuni de apă și canalizare cu stații de epurare, pe proiecte finanțate de Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării; dispensarul uman intră în reabilitare, parc eolian la Adamclisi, iluminatul public pe led va fi construit parc fotovoltaic de 175 kw pentru consumul propriu, încălzire cu pompe de căldură. Construirea unui cartierul pentru care a fost lotizată o parcelă pe partea stângă a monumentului, cu 70 de locuri de case pentru tineri. În plus, Un investitor turc dorește să deschidă o fabrică de mică industrie și un showroom cu mașini și utilaje agricole.
