Călin MARINESCU ■
În urmă ce câteva zile, a apărut informația aparent neverosimilă: una dintre cele mai mari bănci din Benjing, Zhejiang Chouzhou Commercial Bank, a sistat decontarea schimburilor comerciale China-Rusia în monedă chinezească yuan. Aparent nu a înțeles nimeni ce l-a determinat pe Președintele Xi Jingping să impună o astfel de măsură ce a blocat practic sistemul de plăți CIPS, (protocolul chinezesc privind plățile în yuani).
Ulterior și celelate bănci chinezești au început să restrictioneze decontarea plăților comerciale cu Rusia în yuani, cu efecte necontrolate privind schimburile comerciale bilaterale, deși Rusia susține că va găsi o soluție viabilă.
Sistemul de plăți transfrontaliere interbancare (CIPS) este chinezesc și oferă servicii de compensare și decontare pentru participanții la plăți și tranzacții în renminbi (RMB) adică yuan-ul chinezesc (¥). CIPS este susținut de Banca Populară a Chinei și a fost lansat în 2015 ca parte a unui efort politic de internaționalizare a utilizării monedei Chinei. În 2023, CIPS a procesat 6,6133 milioane de tranzacții, în valoare totală de 123,06 trilioane RMB (17,09 trilioane USD), în creștere cu 50,29% și, respectiv, 27,27% față de anul trecut. În fiecare zi, sistemul a procesat 25.900 de tranzacții, în valoare totală de 482,602 miliarde RMB (67,028 miliarde USD).
Rusia exportă către China în principal țiței si gaze naturale și importă componente eletronice, atât de necesare pentru rachetele si dronele cu care atacă Ucraina.
Întrebarea este ce l-a determinat pe Xi Jingpin să ia o asemenea hotărâre față de Rusia cu care, conform declarațiilor anterioare, are un parteneriat fără limite?
Tranzacțiile între China și Rusia, dublate până la valoarea de peste 240 miliarde dolari SUA anual, s-au decontate în yuani, după ce băncile rusești au fost blocate în sistemul internațional SWIFT, urmare a invaziei în Ucraina. Astfel până de curând a fost evitat controlul vesticilor asupra tranzacțiilor financiare, în ideea dedolarizarii schimburilor comerciale bilaterale.
Sistemul de plăți SWIFT – Society for World Interbank Financial Telecommunication, înființat în Belgia, în 1973, a înlocuit sistemul telex de efectuare a plăților în afară sistemelor interne și este controlat de băncile naționale ale principalelor monede tranzacționate.
În prezent sistemul operează pentru mai mult de 11.000 de bănci din peste 200 de țări cu activitate prodigioasă efectuând peste 40 de milioane de tranzacții zilnic.
Deși sistemul SWIFT nu a urmat întotdeauna solicitările pentru blocarea tranzacțiilor unor țări ca măsură sancționatorie pentru acțiuni ce contravin ordini internaționale, totuși tranzacțiile în dolari SUA, de exemplu, sunt controlate exclusiv de autoritățile americane care pot suspenda operațiunile de compensare și decontare bancară în moneda națională, interdicție aplicată în cazul Rusiei, de exemplu.
Blocarea băncilor rusești la tranzacții prin sistemul SWIFT a dus la un blocaj major pentru exporturile Moscovei obligată să încheie înțelegeri bilaterate cu principalii parteneri comerciali, în special cu China și India. Astfel a început șirul tranzacțiilor internaționale păguboase pentru Rusia întrucât prețurile de vânzare ale țițeiului și gazelor naturale au fost negociate la valori mult sub nivelul burselor.
Pentru mine este clar că acțiunea Chinei de încetare subită a decontării comerțului bilateral cu Rusia în yuani a fost determinată de presiunea SUA care au declarat că vor introduce noi sancțiuni împotriva Rusiei urmare a bombardamentelor extinse asupra orașelor ucrainene.
Rămâne însă mirarea în legătură cu motivul personal ce l-a determinat pe Xi Jinping să adopte instantaneu o astfel de decizie, evident defavorabilă partenerului său “fără limite”, Vladimir Putin.
Ne lămurim însă imediat dacă analizăm situația economică actuală a Chinei, a doua mare putere economică a lumii, o economie declarată a fi “economie socialistă de piață”, cu alte cuvinte un fel de economie de piață controlată decisiv de stat.
Mulți comentatori consideră că o economie controlată politic de stat și cu o componentă etatistă puternic majoritară nu poate fi considerată “economie de piață”.
O dată cu preluarea puterii Președintele Xi Jinging a abolit o serie de măsuri reformatoare promovate de fostul președinte Deng Xiaoping și a preluat cu mână forte controlul asupra societății chineze, inclusiv asupra economiei.
Explozia economiei Chinei din anii 2000 a fost rezultatul măsurilor reformatoare, mai ales în domeniul agricol, dar și al sprijinului efectiv al statului pentru activitatea economică.
Sunt mulți comentatori care susțin apariția în China a semnelor unei crize economice similare cu cea care a bântuit economia occidentală în anii 2008/2009, criză la care am participat și noi din păcate.
Într-un interviu televizat, Președintele SUA, Joe Biden, sublinia problemele majore ale economiei Chinei, încetinirea creșterii economice, creditele uriașe neperformante, creșterea șomajului, scăderea investițiilor, natalitatea negativă și intenția principalilor investitori de părăsire a țării, atrăgând atenția asupra efectului negativ al unei potențiale crize economice chineze asupra economiei mondiale.
Deși raportările optimiste ale statisticii oficiale de stat chineze indică menținerea creșterii economice, Trezoreria SUA cosideră fardate datele prezentate oficial; vorba aia, știm și noi din experianța proprie.
Iată de ce evoluția economiei Chinei este privită cu îngrijorare. Țara are o populație de peste 1,4 miliarde de locuitori, adică 17,4% din populația globului și un volum de schimburi economice de peste 1.500 miliarde dolari SUA anual, ceea ce înseamnă că poate influența puternic economia mondială în cazul unei crize, după cum criza economică americană a zdruncinat din temelii economia mondială în 2008.
Evident, în condițiile unei economii problematice, bazată în mare parte pe exportul către principalele puteri mondiale, Președintele Xi a trebuit să blocheze plățile către Rusia la cererea vestului, probabil în ideea că se va găsi o modalitate de comerț barter care să eludeze plățile bancare.
Se așteaptă ca în prima parte a anului 2025 Comitetul Central (CC) al Partidului Comunist Chinez (PCC) să analizeze situația economică a țării și să ia măsurile necesare pentru redresare.
Nu ne rămâne decât să sperăm că vom trăi și vom vedea și noi reacția de însănătoșire a economiei socialiste de piață la aplicarea hotărârilor partidului.
