Mihai COSTACHE ■
Duminică, 15 decembrie, două petroliere rusești au dat bâca în Kerci. Pentru că manifest întreaga compasiuine pentru marinarii flotelor comerciale care se află în dificultate pe mare, n-am stat să cânt …”și marinarii cum moari, și dau din chicioari” … dar am încercat să deslușesc ce era cu navele alea și am o părere care face ca lucrile să se profileze mai clar…chiar interesant, pot spune.
Navele rusești încărcaseră motorină din Portul Taman și mergeau la Rostov. La Taman e o rafinărie pusă la capătul unei țevi care vine dinspre … Rostov. Deci au pompat petrolul, l-au rafinat, au încărcat motorina în petroliere (nu erau chiar petroliere-petroliere, ci mai mititele, cu deplasament de 3,500 de tone – și nu pun mâna în foc că erau pline ochi) și pe urmă au trimis motorina la mama cisternă și tatăl ștuț.
N-am altă explicație decât că ăsta e unul din efectele secundare ale loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din sudul și vestul Rusiei, și al problemelor cu materialul rulant – vagoanele cisternă. Că dacă aveau suficiente, nu mai riscau să trimită motorina cu niște nave construite pe vremea lui Brejnev.
Navele sunt vechi. La naiba, în anul în care au fost construite abia învățasem să mă leg la șireturi. Pe o mare mai liniștită, probabil că ar fi făcut față. Așa, pe furtună, o navă s-a rupt și cealaltă s-a dezmembrat. S-a întâmplat după ce au trecut, în convoi, de podul Kerci și intrau în Marea Azov.
Pată de motorină e pe mare. Tot ce mai trebuie sunt niște băieți buni care să dea o barcă, cu drona, cu arcul, nu știu, dar să fie ceva incendiar. Din păcate, prognoza dă vânt puternic dar dinspre vest, “ în cârmâș”, așa că sunt slabe speranțe (mai degrabă m-aș baza pe curenții din strâmtoare, deși și ăia sunt dominanți pe axa sud-nord) ca pata de motorină în pălălaie să coboare spre sud, măcar vreo opt kilometri și să avem în meniu un frumos pod flambat.
Nu știu dacă e destulă motorină cât să crape pilonii dar am aflat că betonul se topește undeva la 1.200 de grade.
Încep să curga filmulețele cu nord coreeni. Și vii și mai puțin vii.
Aștia sunt ăia vii – și n-am în cap decât titlul lui Sven Hassel, “Moarte și viscol”
Iar ăsta …nu mai e deloc!
Este vorba despre funeraliile unui general de top nord coreean bine cunoscut pentru relația sa strânsă cu Kim Jong-Un și familia sa, care a jucat un rol esențial în coordonarea ajutorului militar al Coreei de Nord pentru Rusia. Moartea sa, provocată de o rachetă ucraineană Storm Shadow la Kursk, a dat o lovitură simbolică și operațională atât Moscovei, cât și Phenianului. Prezența lui Kim Jong-Un la înmormântare și amploarea ceremoniei evidențiază angajamentul Coreei de Nord de a sprijini războiul Rusiei în Ucraina și importanța strategică pe care o acordă acestui parteneriat.
Nu știu de ce, dar filmulețul ăsta mi-aduce aminte de snoava cu Moș Teacă, la aplicație, când a găsit doi răcani care dormeau într-un boschete. Bă, ce faceți acilișa?! Ddddormiți?! Nu, să trăiți, nu dormim, facem pe morții, să trăiți!
A, să nu uit că cică rușii au mai pierdut, tot azi, și o macara plutitoare, scufundată lângă Ialta.
