Manuel VLĂDUȚ ■
Titlul unui articol publicat de ziarul american The Hill pe 28 decembrie 2024 – “Groenlanda este cheia securității a SUA în Arctica”, confirmă că declarațiile șocante ale președintelui ales, Donald Trump, înseamnă mai mult decât un joc la cacealma ori simple speculații trăsnite.
Și consilierul desemnat pentru securitate națională – congresmanul Mike Waltz, citat de agenția Reuters a declarat că: “Groenlanda este importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite”, pentru Fox News, pe 8 ianuarie 2025, sugerând că S.U.A. ar trebui să preia controlul asupra insulei, urmare a comentariilor făcute de noul președinte.
O analiză avizată postată de LinkedInn de un profesionist în domeniu, Jonny Resman, specialist în apărare cibernetică al Statului Major al Forțelor Aeriene Suedeze, sub titlul “Numele jocului … sau de ce Trump vrea Groenlanda”, pune în lumină adevăratele obiective ale noii administrații americane a lui Trump, în perspectiva preluării controlului sau chiar a unei posibile anexări a Groenlandei de către SUA.
Implicarea Chinei în proiecte miniere și de infrastructură din Groenlanda a fost suspendată sau încheiată în etapa preliminară, probabil din cauza faptului că interesele SUA în au eliminat treptat marele rival comunist. China a vrut să cumpere o veche stație maritimă, abandonată de forțele armate daneze, dar probabil că SUA s-a opus acestei inițiative. Apoi, în 2019, Compania China Communications Construction (CCCC) și-a retras oferta construire a două aeroporturi – unul în Nuuk și unul în Ilulissat deși politicienii groenlandezi și-au arătat inițial interesul de a căuta fonduri chinezești.
Cu toate astea e o afacere foarte riscantă să investești în proiecte minerale în Groenlanda. Și totuși China rămâne unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai teritoriului autonom limitându-se totuși doar importurile de fructe de mare, gheață, apă și piele de focă. În 2020, Groenlanda a exportat în China produse marine în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de coroane daneze.
Groenlanda este vitală pentru securitatea națională a SUA, după cum evidențiază prezența militară americană semnificativă în regiune, încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al Războiului Rece, precum și stația radar Thule, esențială pentru apărarea antirachetă.
Cu toate acestea, cel mai mare motiv pentru interesul manifestat de SUA, China și Rusia, în regiune, este oferit de retragerea calotei glaciare concomitent cu încălzirea globală. Odată cu retragerea gheții apar noi posibilități de a desfășura senzori de avertizare suplimentari și chiar interceptoare sau sisteme de rachete în Groenlanda. Conform tendințelor actuale, în următorii 10 ani întregul Oceanul Arctic va fi mai mult sau mai puțin liber de gheață în cea mai mare parte a anului și se deschide o zonă de operațiuni complet nouă, unde submarinele nucleare cu rachete strategice nu se mai pot ascunde și unde sistemele de apărare antirachetă pot fi desfășurate ca avanposturi alături de senzori tereștri și submarini. Bazele navale și aeriene vor fi construite de-a lungul liniilor de coastă și anticipăm apariția unor drone de supraveghere cu rază lungă de acțiune operând în toată regiunea. Conceptul de bastion antirusesc va crește în importanță cu raze extinse de detectare și angajare.
Atât pasajul de nord-est, cât și ruta Mării Transpolare peste Polul Nord vor deveni navigabile, deschizând noi rute comerciale și linii de comunicații maritime. Transportul de trupe din SUA în Europa de Nord va fi activat în locul rutei tradiționale peste Atlantic. Totul trebuie planificat având în vedere necesitățile de protejare ori de atac, în funcție de actor.
Acesta este numele jocului! Acesta este principalul motiv pentru dansul elefanților, care este pe cale să înceapă.
Pentru Trump, politica “SUA pe primul loc” și concentrarea principală asupra Chinei, implică faptul că face ceea ce știe cel mai bine – să acționeze în stilul său tradițional de om de afaceri și să amenințe pentru a obține ceea ce vrea. Apoi va exista o înțelegere privind condițiile puse de SUA. Dacă nu, este posibil să vedem o desfășurare avansată de trupe și sisteme suplimentare în Groenlanda.
Deci, ce vrea Groenlanda? Independență, stăpâni danezi, americani, ruși sau chinezi?”
O altă analiză extrem de bine formulată, aparținându-i lui Timothy Lawn, subofițer de comandă în retragere al Armatei Statelor Unite (United States Army Sergeant Major (RET)/USMC ) completează motivele strategice pentru care SUA ar putea prelua în viitor controlul asupra Groenlandei, sub o formă sau alta!
Într-o postare pe linkedin.com, acesta se întreabă:
“De ce ar trebui să îi pese comunității spațiale de geopolitica arctică?
Arctica joacă un rol unic și critic în securitatea spațială. Orice satelit pe o orbită polară sau sincronă cu soarele, cum ar fi cele din constelațiile critice de comunicații, imagini și monitorizare a vremii, necesită o stație terestră arctică pentru urmărire, telemetrie și control constant, pe parcursul fiecărei revoluții. Pe măsură ce activele spațiale proliferează și concurența cu Rusia și China crește, Arctica va deveni și mai importantă.
● Operațiuni spațiale în Arctica:
Pe măsură ce turismul crește, scăderea gheții marine deschide noi rute comerciale și rivalii geopolitici manevrează, oricine își menține influența asupra regiunii arctice poate obține beneficii economice și strategice. Fondatorul US Army Air Corps, Billy Mitchell, a cugetat cândva: “Oricine deține Alaska va deține lumea”. El a vrut să se refere la facilitățile strategice aeriene oferite de acest imens teritoriu pentru atingerea țintelor de bombardament pe glob (90% din centrele industriale ale lumii se află la 10 ore de Anchorage), dar cuvintele sale se aplică în totalitate întregului spațiu și regiuni arctice.
● Comanda, controlul și supravegherea continuă a navelor spațiale ce orbitează necesită o prezență permanentă în Arctica. Stațiile terestre polare, militare, civile sau comerciale, sunt singurele facilități disponibile pentru o legătură descendentă pe fiecare orbită pentru sateliți cu înclinații polare sau sincrone cu soarele. Operațiunile militare moderne sunt din ce în ce mai dependente de sateliții ce orbitează polar, de la monitorizarea vremii, la comunicații, la imagistică și informații, supraveghere și recunoaștere; chiar și pentru potențiale alternative la navigația prin GPS. Sateliții rusești folosesc adesea orbitele Molniya sau Tundra, cu căi eliptice ce duc la timpi de staționare mai lungi la latitudini înalte – și necesită o instalație arctică pentru a le urmări iar într-un conflict, Forța Spațială va avea nevoie de acces neîntrerupt la aceste capabilități critice.
● Arctica joacă, de asemenea, un rol în capacitățile de lansare. SUA și Rusia dețin ambele locuri de lansare aproape arctice, optime pentru plasarea unor sarcini utile mici pe orbite polare – complexul portului spațial Pacific de pe insula Kodiak din Alaska și, respectiv, cosmodromul Plesetsk de lângă Arhanghelsk, ar putea deveni active cheie pentru reconstituirea rapidă a capacităților spațiale în timpul unui conflict global.
● AI (inteligența artificială n.r.) va juca, fără îndoială, un rol în războaiele viitoare.
● Pierderea bazei spațiale Pituffik, dezactivarea unei stații terestre comerciale arctice sau activarea unei facilități spațiale militare chineze în regiune ar avea consecințe grave atât pentru un viitor conflict cât și pentru afacerile obișnuite pe orbită.
Prin urmare, toată lumea din comunitatea spațială, fie că este vorba de industrie, guvern sau armată, ar trebui să acorde o atenție deosebită evoluțiilor politicii arctice din anul 2025.”
Bineînțeles, nu sunt de neglijat nici resursele naturale ale Groenlandei, dacă ne referim numai la bogățiile subsolului: minereuri, petrol, gaze naturale, plus suprafața imensă a teritoriului, acum înghețat, al celei mai mari insule de pe Pământ, de 2.166.000 km², strategic situată în extremitatea nordică a planetei.Iată cum, descoperim astfel dintr-o nouă perspectivă interesul crescând al Federației Ruse pentru sabotajele și șicanele din Marea Baltică: atragerea NATO într-un conflict în zona nordică a Europei și obținerea controlului asupra regiunii baltice. Toate astea nu pot decât să ofere inițiativa și un avans major al Rusiei în lupta pentru supremație în Oceanul Arctic și controlul noilor rute maritime deschise, care vor deveni vitale pentru securitatea Statelor Unite ale Americii, în viitorul apropiat.
