Găgăuzii din România – o etnie recuperată

Prof. Aledin AMET

Anul acesta, o etnie istorică din România, cea găgăuză (turci creștini) a obținut, în urma unei hotărâri judecătorești definitive, recunoașterea oficială, ca minoritate națională.

Astfel, o comunitate dintre cele mai vechi în spațiul românesc, a căpătat legitimitate și recunoaștere, precum celelalte 20 existente, completând astfel un capitol esențial al afirmării vieții spirituale în cadrul minorităților etno-religioase.

Vafi, cu siguranță, o reconfigurare și în peisajul politic deoarece Asociația Găgăuzilor Pro Europa are de acum posibilitatea, conform articolului 62, aliniatul 2, din Constituția României, să solicite dreptul de a participa și de a beneficia de condițiile legale de reprezentare în forul legislativ, în contextul scrutinului parlamentar din 2028.

În egală măsură, trebuie să se țină cont și de prevederile  articolului 56 din Legea 208/2015, care prevede că pentru a putea participa la alegeri, organizația reprezentativă în cauză are obligația de a fi membra a Consiliului Minorităților Naționale sau de a dobândi statut de utilitate publică.

Este posibil ca Autoritatea Electorală Permanentă sau Biroul Electoral Central să analize într-o lumină favorabilă problema, chiar dacă, în acest moment Asociația Găgăuzilor din România nu îndeplinește condițiile cerute în lege.

Există însă o hotărâre judecătorească definitivă, de recunoaștere ca minoritate națională, asociația fiind singura reprezentativă pentru comunitatea găgăuză din România.

În aceste condiții, numărul reprezentanților Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale ar putea ajunge la 20. În cadrul etniei, s-au afirmat personalități remarcabile precum regretatul profesor Mihail Guboglu și regretatul academician Gleb Drăgan.

Această scurtă analiză este valabilă doar în condițiile în care se perpetuează și actuala structură electorală. În ultima perioadă s-a tot vehiculat, în mod deosebit din partea decidenților politici, ideea necesității transpunerii în lege a rezultatului referendumului din 2009, referitor la reducerea numărului de parlamentari la 300, cu parlament unicameral.

Neexistând posibilitatea adoptării sistemului unicameral, potrivit prevederilor constituționale actuale, reducerea numărului parlamentarilor la 300 se poate realiza, mai simplu, prin creșterea procentului numărului de alegători reprezentați, aspect specificat în Legea 208/2015. Forul legislativ fiind, în fond, expresia procentuală a voturilor alegătorilor, această reducere numerică poate genera redimensionarea numărului de parlamentari ai minorităților naționale, aceștia putând fi aleși, tot conform Constituției, doar pentru Camera Deputaților.

Vom vedea în anul 2028, dacă numărul parlamentarilor organizațiilor minorităților naționale va crește sau se va diminua.