Dan MIHĂESCU ■
Încreștinare socială sau societară
Catehismul creștin-ortodox, Filocalia, Patristica – în general, ne învață că Biserica Ortodoxă, întemeiată de către Iisus Cristos și apostolii săi în anul 33, în ziua Cincizecimii, prin pogorârea Duhului Sfânt, își are esența în unitatea de credință, în Sfânta Treime, în sfințenie, sobornicitate și apostolicitate. Biserica este una singură întocmai ca trupul mistic al Mântuitorului, fiind de-a dreptul și pe întregul ca el.
După cum Domnul Isus Cristos nu poate fi împărțit, nici trupul comunitar al Biserici nu poate fi împărțit. E o singură Biserică, nu mai multe, unită și nu divizată. Biserica este identitară, societală, invizibilă și indivizibilă iar oamenii pot fi în ea sau în afara ei, dar nu o pot segrega. În interiorul Bisericii toți sunt egali și la fel, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Geneza 1:26; 2:7).
Prin Botez ne naștem duhovnicește și devenim frați ai lui Cristos
Ca un credul ce sunt eu ziceam că toate aceste dogme sunt bine-cunoscute și împărtășite de capul eparhiei tomitane dar cu stupoare aflu, din pagina de Facebook a Primăriei Cumpăna, cum vineri, 15 august: “Ca tradiție de suflet a comunității, și în acest an sărbătoarea hramului a fost împletită cu momentul plin de lumină al botezurilor sociale. Micuții Andrei Florin și Iulian Nicolas, copii aflați în grija asistenței maternale au primit Taina Sfântului Botez, sub purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului”.
Din aceste rânduri, cu valoare de comunicare oficială rezultă cum chiriarhul plaiului și fosta mea colegă de liceu, gospodina comunală de talie europeană de peste 24 de ani, Mariana Gâju, pe care o apreciez la superlativ, au schimbat sensul universal epifanic al primei Taine creștine.
Așa după cum se spune în popor că gura păcătosului adevăr grăiește, Primăria Cumpăna patentează sub auspiciile Arhiepiscopiei Tomisului conceptul de botez-social recunoscând, în spiritul doctrinei socialiste, crearea unei categorii obediente de asistați-social de la “rasul ierbii”, adică din rândul pruncilor orfani. Aceștia se presupune a fi recunoscători restul vieți lor episcopului ce i-a botezat și primăriței care și-a făcut milă de amărâții nimănui rânduindu-le nași de conivență ce i-au salvat de pecetea ‘ex communitas Christi’. Astfel, putem deduce că dacă la Cumpăna se practică un gen de botez social trebuie să existe și botezul societar, pentru unii aleși pe sprânceană, o clasă selectă, la care nu este nevoie de “oameni cu inimă mare care și-au asumat nu doar rolul de părinți spirituali”. Și în plus, ne gândim că dacă botezului e definit ca Taină, această consacrare ar trebui să se consume discret, în intimitatea Bisericii și a grupului care participă nu să fie trâmbițat ca o faptă de mare fală pentru care se așteaptă recunoaștere și apreciere publică. Ce ziceți?
În fine, eu m-am învățat de mult cu fariseismele Tomitanului și îi sfătuiesc și pe alții să se rețină atât de la ce zice cât mai ales de la ce face…acest popă!
/responsivevoice]
