Dan MIHĂESCU ■
Doar ce terminasem vizionarea thrillerul-ui britanic “The Capture”, inspirat de spionajul digital și cultura contemporană a supravegherii societale de tip Big Brother, că am și aflat despre un eveniment petrecut în Islanda, parcă decupat din serialul menționat.
Scenariul serialului promovează ipoteza creări unei realități alternative, în scop prezumat justițiabil, de către serviciile de securitate, prin alterarea și modificarea cu ajutorul Inteligenței Artificiale (IA) a imaginilor rețelelor din rețelele televiziunilor cu circuit închis (CCTV). Astfel se urmărește obținerea probelor materiale admise în instanță pentru incriminarea presupușilor răufăcători iar practicarea acestui deepfake conspirativ de către autorități este denumit proces de “corectare”, în serial.
De dată recentă, aflăm din presă că și Poliția Metropolitană Reykjavik a recunoscut preluarea și publicarea fotografiei unui răufăcător prelucrată cu IA, de pe grupul Facebook Þjófar á Íslandi („Hoții din Islanda”), deși se pretindea a fi captură de imagine de pe înregistrarea CCTV iar anonimul „vigilante” postac îi reclamă pe făptuitorii ca fiind de naționalitate română.
Unnar Már Ástþórsson, superintendent șef al poliției metropolitane islandeze, a declarat presei că își exprimă regretul pentru publicarea unei fotografii falsificate în care inteligența artificială a completat spațiile goale din imaginile imperfecte capturate în rețeaua CCTV.
Utilizarea IA pentru a crea dovezi
Cotidianul online Visir sesiza de 26 august că în cazul unui furt de combustibil diesel în parcarea unui magazin din suburbiile Reykjavik imaginile înregistrate de camerele de supraveghere (CCTV) erau neclare pentru a identifica hoții între care se evidenția un bărbat purtând o căciulă neagră și un pulover gri cu mâneci lungi.
Și totuși, la scurt timp a început să circule o captură de ecran ca fotografie foarte clară în care personajul este un bărbat cu părul negru și creț, îmbrăcat într-un tricou cu mâneci scurte. Se pare că s-a folosit inteligența artificială pentru a clarifica imaginea dar în acest proces veridicitatea probei a fost complet modificată. De asemenea, presa locală a identificat și faptul că imaginea modificată a fost postată de un cont anonim ale cărui singure postări au cerut deportarea tuturor musulmanilor. Din păcate, asta nu a împiedicat poliția metropolitană să distribuie imaginea modificată pe canalele sale de socializare, cerând ajutorul publicului pentru identificarea suspecților.
Ulterior, după descoperirea falsului, imaginea a fost rapid eliminată, dar nu înainte de a provoca agitație. La urma urmei, dacă poliția difuzează imagini false, atunci în cine putem avea încredere?
De asemenea, poliția a recunoscut că imaginea era nerealistă, menționând că o astfel de claritate era imposibilă cu astfel de camere de securitate. Grupurile de justițiari islandezi care răspândesc dezinformare online nu sunt o noutate, dar prezentarea acesteia ca probă de către poliție e greșeală gravă.
Șeful poliției din Reykjavík, Unnar Már Ástþórsson, a confirmat că există un sistem care impune ca două sau trei persoane să aprobe o imagine înainte de publicarea acesteia. Se pare că imaginea modificată a trecut prin acest proces.
El a mai declarat că dezvoltarea inteligenței artificiale sporește riscul acuzațiilor nefondate: „Este clar că apariția inteligenței artificiale aduce riscuri crescute de falsificări, știri false și acuzații nefondate, iar toată lumea trebuie să rămână vigilentă împotriva unor astfel de activități. Poliția nu face excepție…Este posibil ca în imagine să apară persoane care există în realitate – nu știm. Acestea ar putea fi persoane nevinovate acuzate de o infracțiune. Acest lucru este întotdeauna regretabil și grav.”
Context
Compania publică islandeză de radiodifuziune națională -RÚV (Ríkisútvarpið), a dat publicității, pe 29 august, imaginile de pe rețeaua CCTV a firmei de transport Fraktlausnir, care arată patru bărbați furând motorină din camioane, în timpul nopții. Imaginile erau neclare făcând imposibilă distingerea trăsăturilor faciale sau a altor detalii de identificare. Între timp, locuitorii unui cartier din Reykjavík se plânseseră despre un autoturism parcată înconjurat de scurgeri de hidrocarburi pe asfalt și de traficul constant de oameni în jurul mașinii, toată ziua. La controlul polițienesc s-a dovedit că autoturismul respectiv era un fel de stație volantă de hidrocarburi, plină cu canistre de benzină și motorină. Proprietarul firmei de transport Fraktlausnir, Arnar Þór Ólafsson, a explicat presei că Reykjavík este „plină de astfel de mașini-benzinării” și că a imaginea clară a unui dintre hoți dată publicității de poliție nu provenea de la ei.
Furturile de acest gen de hidrocarburi auto nu sunt întâmplătoare. Islanda are unele dintre cele mai mari prețuri la combustibil din lume – 2,10 euro pe litru în medie, comparativ cu aproximativ 1,40 euro în țări precum Suedia sau Lituania. Acest lucru are mult de-a face cu geografia și sistemul fiscal al țării: fiind o insulă din Atlanticul de Nord, importurile de combustibil sunt costisitoare, iar aproximativ jumătate din prețul la pompă revine statului sub formă de taxe, inclusiv o taxă pe carbon menită să încurajeze șoferii să treacă la mașini electrice. Având în vedere că mașinile sunt esențiale în climatul aspru al Islandei, a apărut inevitabil o piață neagră.
În timp ce legislatorii și poliția încearcă să țină pasul cu tehnologia în rapidă evoluție și cu utilizările abuzive ale acesteia, experții subliniază că educația și conștientizarea sunt esențiale pentru protejarea utilizatorilor împotriva manipulării. Un raport a constatat că studenții care au fost expuși la discuții și învățături despre IA generativă erau mai predispuși să verifice adevărul din spatele conținutului digital.
Când ne putem încrede în imagini?
Având în vedere capacitatea de expansiune a IA ce se suprapune revoluției digitale în comunicații, nu este de mirare că informațiile false se răspândesc rapid. Vorbim aici atât de dezinformare ca punerea involuntară în circulație a unor informații incorecte sau deformate cât și sub forma de distribuire intenționată a unor informații incorecte sau înșelătoare. Un studiu publicat în luna mai a constatat că 74 % din paginile web noi conțineau conținut generat de IA. Potrivit propriului raport al Poliției Metropolitane din Londra privind revoltele anti-imigrație din vara anului 2024 în Regatul Unit, poliția a recunoscut că nu dispunea de resurse suficiente pentru a combate fluxul de conținut fals online. Revoltele au fost alimentate de afirmații false online potrivit cărora autorul atacului cu cuțitul din Southport, în care trei fete au fost ucise, era de origine musulmană. În astfel de cazuri, poliția are un rol crucial în a liniști publicul cu privire la fapte și în a combate narațiunile false pentru a menține siguranța publică.
În contextul islandez, s-ar spune că o benzinărie pirat care funcționează dintr-o singură mașină în Reykjavík poate fi o problemă relativ minoră. Cu toate acestea, ceea ce se evidențiază este ușurința cu care oricine poate nu numai să influențeze opinia publică cu ajutorul unei video- informații generate de IA, pusă în circulație de mass-media, și să păcălească poliția națională. Asta este profund alarmant.
UE încearcă să abordeze aceste probleme prin intermediul Legii privind IA. Una dintre măsurile propuse fiind marcarea obligatorie cu filigran și etichetarea, care impune ca media generată de IA să conțină semnale invizibile, lizibile de mașini sau metadate care să indice că a fost modificată.
Cercetările au arătat că și experții IT au dificultăți uneori în separarea conținutului fals de cel autentic. Așadar, într-o anumită măsură, este adevărat că nu mai putem avea încredere deplină în ceea ce vedem. Vestea bună este că apar tot mai multe site-uri web și instrumente care ajută persoanele fizice și autoritățile de aplicare a legii să detecteze conținutul generat de IA.
[/responsivevoice]
