Luigi FRIGIOIU ■
Anul ăsta, de Sfântul Nicolae, am primit un cadou special: Invitație la lansare cărții cu titlul “Flori de câmp”. Semnătura aparține scriitoarei Rodica Ristea, născută în localitatea Corbu și cadru didactic timp de peste 40 de ani în Constanța și Năvodari. Lansarea a fost dublată de vernisajul expoziției „Picături de suflet” cu picturile aceleași autoare.
Evenimentul a avut loc la Centrul de Afaceri, ctitorit de ex-primarul Nicolae Matei, aflat la intrarea în Năvodari înainte de podul peste canal. O clădire elegantă și impunătoare, totodată, cum nu s-a construit în Constanța ultimilor 35 de ani.
Rodica Ristea – scriitoare cu mare sensibilitate și modestie cuceritoare – a reușit să creeze o atmosferă de spiritualitate cordială unde invitații s-au simțit ca în mijlocul unei familii. N-au fost foarte mulți dar toți au venit cu sufletul deschis. Emoțiile autoarei s-au estompat în urma valului de dragoste și simpatie cu care au învăluit-o cei prezenți. Rodica Ristea a oferit mici cadouri simbolice sărbătorilor și cărți cu autograf.
Au vorbit despre carte: președinta filiala Dobrogea a Ligii Scriitorilor, Vasilica Mitrea și (prin telefon) președintele filialei București-Ilfov a Ligii Scriitorilor, George Terziu – directorul Editurii Cervantes. Picturile expuse s-au bucurat de un competent comentariu realizat de către profesorul Ion Codrescu, conferențiar universitar.
Atmosfera s-a colorat și sonor prin cântecele interpretate la chitară și voce de Nelu Scarlat, un veteran al folk-ului constănțean.
Ajunsă la vârsta amintirilor, Rodica Ristea ne prezintă adevărate tablouri în proză ale copilăriei sale din mirifica comună Corbu. “Așa a fost din fragedă pruncie și așa va fi mereu până ce cortina va cădea. Când gândurile îmi cutreieră nestingherite măruntaiele, le aștern pehârtie din dorința de a mă elibera. Cu timpul, paginile îngălbenite de ani vor lua drumul mării sau, poate, se vor preface în flori de câmp” spune scriitoarea în introducere.
Apoi continuă: „Satul cu nume de corb m-a fascinat mereu. De o parte cele trei lacuri: Tașaul, Corbu, Sinoe, iar de cealaltă, Marea Neagră. Un peisaj mirific, la sud de Dunăre, cu pajiști în culorile curcubeului, lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui întinse pe care le colindau cât e ziulica de mare, alături de suratele mele, dornice să descoperim miracolul așezării. Locul nașterii mele l-am iubit dintotdeauna.“
„Duminicile vacanțelor, când soarele începea să-ți încălzească vârful nasului, după numai câțiva pași te trezeai pe malul lacului printre stufăriș și păpuriș, cu ochii ațintiți la mulțimea de păsări venite parcă la chemarea noastră care împânzeau lacul și te făceau să te crezi în Delta Dunării: amestec de culori și forme dintre cele mai diverse. Toată ziua ne-o petreceam pe malul lacului, așteptând, ore în șir, apariția unei lebede, neîntrecute în frumusețe și puritate, pe care am păstrat-o în adâncul sufletului, oriunde m-aș fi aflat.”
Așa cum fiecare dintre noi, până la senectute, purtăm în amintire o lebăda frumoasă și pură, cum a fost copilăria noastră.
În încheiere, autoare ne îndeamnă „să medităm mai mult asupra lucrurilor cu adevărat trainice în viață, să căutăm mai adânc în suflet ca să scoatem la suprafață adevăruri neștiute păstrate ca niște comori în adânc, să ne iubim mai mult, să prețuim timpul ce zboară și mai ales să prețuim clipa. Florile de câmp poartă în petale magia iubirii. Fie că ești copil, tânăr sau bătrân, lectura te face mai bun și mai frumos sufletește, asemeni florilor de câmp. Paradisul în ochii mei înseamnă: zâmbetul nevinovat al copiilor, mireasma florilor, stelele nopții și o carte pe noptieră.”
Cartea de pe noptiera mea este “Flori de câmp” scrisă de Rodica Ristea…
