Acasă Sănătate Introvert, extrovert sau otrovert?

Introvert, extrovert sau otrovert?

14013
0
Imagine decorativă
Imagine decorativă

Mia POP

Sunt mulți ani de când se vorbește despre personalitatea de tip introvertit – persoane orientate spre sine, respectiv extrovertit – cei care sunt orientați mai degrabă spre relații cu ceilalți. Iată că, în 2025, psihiatrul american Rami Kaminski introduce un nou termen pentru a descrie un alt tip de personalitate – otrovert.

Kaminski spune că termenul otrovertit descrie o „persoană care nu simte niciun sentiment de apartenență la niciun grup”. „Pur și simplu înseamnă că, în timp ce majoritatea oamenilor învață să dezvolte un sentiment de apartenență la un anumit grup prin condiționare socială, otroverții rămân sociali, dar nu comunitari”, clarifică psihiatrul american.

Deși se cunoaște tipologia personalității ambivertului, pentru a diferenția o persoană care are caracteristici și de la extrovert și de la introvert, otovertul se diferențiază de această categorie. Contrastul principal dintre un ambivert și un otrovert nu ține de cât de mult socializează, ci de sentimentul de apartenență și de sursa identității. 

  • Ambivertul oscilează între introversiune și extroversiune în funcție de context, pe când otrovertul păstrează o detașare emoțională constantă față de grup chiar dacă este deseori sociabil sau carismatic. Nu se conectează la energia mulțimii și se simte adesea ca un „outsider” permanent, indiferent de cât de bine se descurcă social; 
  • Otrovertul se simte foarte rar integrat. Trăiește cu sentimentul că „nu aparține”, dar spre deosebire de o persoană timidă , otrovertul este împăcat cu acest statut de outsider, considerându-l o sursă de libertate și originalitate pe când ambivertul se poate simți bine si cu ceilalți dar și singur atâta vreme cât există un echilibru între cele două;
  • Aș adauga și faptul că otrovertul este definit prin  ceea ce se numește „otherness” (altfel), evitând conformismul și preferând deseori conexiunea unu la unu în detrimentul unui grup.

Otroverții nu caută validarea sau aprobarea celorlalți rămânând relativ la distanță față de tendințe sau presiunea socială. Ei își dezvoltă o filosofie proprie de viață mai degrabă decât să preia din tendințele sau curentele sociale sau ale grupului.

Întrebări de autoevaluare (preluate de pe siteul The Otherness Institute fondat de Kaminski):

  • Decizii: Preferi să iei propriile decizii fără a cere sfatul altora în prealabil?
  • Lucrul în echipă: Ți se pare dificil sau obositor să lucrezi într-o echipă unde trebuie să te pliezi pe dinamica grupului?
  • Singurătate în grup: Te simți uneori singur chiar și atunci când ești înconjurat de oameni la o petrecere sau un eveniment social?
  • Ritualuri și tradiții: Eviți sau te simți deconectat de ritualurile comune, obiceiurile locale sau tradițiile religioase?
  • Libertate: Simți o nevoie profundă de libertate personală și autonomie în tot ceea ce faci?
  • Curiozitate: Te bucură mai mult procesul de a pune întrebări decât găsirea unor răspunsuri solide? 

Identificarea unui otrovert are la bază modul în care acesta se raportează și relaționează cu ceilalți:

  • Concentrarea pe celălalt:  otrovertul se focusează intens pe persoana din fața sa.
  • Capacitate de ascultare: de obicei sunt ascultători excelenți, acordând o mare interlocutorului, ceea ce îi face să pară foarte carismatici sau empatici.
  • Oboseală socială selectivă: Se pot simți epuizați în grupuri mari, dar apreciază mult conexiunile  unu-la-unu.

Dacă vrei să aprofundezi acest profil, poți consulta resursele oferite de The Otherness Institute (fondat de Kaminski) pentru a vedea unde te situezi pe Scala Otherness.

Așadar, otrovertul este o persoană care este puțin introvertită și puțin extrovertită care, deși este „capabilă să creeze conexiuni foarte profunde cu alte persoane”, simte o lipsă de conexiune într-un cadru de grup.

De ce e importantă această nouă tipologie identificată? Recunoașterea acestui tip de personalitate poate ajuta oamenii să se recunoască și își accepte tendințele personale, să reducă presiunile sociale resimțite. Poate fi de folos la normalizarea emoțiilor resimțite de cineva care se simte veșnic ca un „outsider” în grupurile din care face parte și facilitează împuternicirea oamenilor pentru a se exprima și dezvolta exact așa cum sunt.

Înțelegând acest tip de personalitate, oamenii își pot construi rețele sociale potrivite stilului lor, valorificându-și unicitatea .

Bibliografie selectivă:

[/responsivevoice]

Potcovaria lui Dan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.