Acasă Sănătate Nu i-e bine vacii noastre…

Nu i-e bine vacii noastre…

10955
0
Publicitate

Mihaela VLĂDUȚ ■

Animalul din titlu n-are nicio legatură cu subiectul tratat ci poate doar ca termen de comparație peiorativă.

Ceea ce vreau să aduc azi în discuție este un subiect atât de actual și cu implicații atât de serioase pentru fiecare dintre noi, încât aproape nimeni nu mai poate nega directa preocupare personală, și anume: păstrarea unei greutăți corporale în parametrii optimi. Și acest lucru privit nu sub aspectul imaginii exterioare cât sub cel strâns legat de menținerea sănătății.

Cu toții privim cu vădită curiozitate pozele făcute acum zeci de ani unor zone cunoscute, parcuri, clădiri, spații publice sau persoane. Comparăm instinctiv cele două vremuri, una depășită de timp și imortalizată în hârtia din mâna noastră și alta existentă acum, pe care o trăim. Remarcăm deosebirile fără să vrem, privim oamenii, ținutele, moda acelor timpuri, coafurile, obiectele prezente în imagine etc. Si, ce ne frapează pe toți este silueta majorității! Rar poți să găsești prin acele fotografii persoane „grase” (adică, suprapondrale sau obeze, în termeni frumosi medicali). Constați că parinții sau bunicii tăi, la vârsta ta, arătau mult mai bine decât tine, că erau mai zvelți iar hainele de pe ei nu conturau plinătăți adipoase sufocante. De asemenea, din spusele lor, știi că nu sufereau încă de tensiune, ateroscleroză, artroze, osteoporoză și alte diagnostic medicale cu care se confruntă lumea tânără modernă. Este!? Ce-i drept, nici nu se căutau prea mult prin doctori (pentru că nu aveau nevoie) iar bolile grave, rar când apăreau, îi luau pe nepregătite și aveau rapid o evoluție fatală. Dar astea sunt excepții și în prezent acest raport este complet inversat: acum întâlnești din ce în ce mai puține persoane vârstnice care să nu sufere de afecțiuni cronice bine instalate (așa-numitele comorbidități). În prezent, majoritatea celor trecuți de prima tinerețe este diagnosticată și urmează deja un tratament pentru dislipidemie, ateroscleroză, hipertensiune arterială, afecțiuni cardiovasculare, articulare, autoimune sau multe multe altele.

Și stai să te întrebi retoric: ce mancau, ce respirau sau ce beau ei, altceva decât noi acum!? Ce și cât munceau în aer liber!? Cât se odihneau sau leneveau în fața televizorului (singurul „gadget” disponibil în afara radioului sau casetofonului)!? Clar, vedem diferențele dar le ignorăm! Dăm vina pe sistem, pe tehnologia modernă care anulează sau minimizează munca fizică, pe deplasarea cu mașina și reducerea mersului pe jos. Dăm vina pe ingineria alimentară supradezvoltată, devenită toxică de multe ori, care ne ademenește și convertește gusturile, preferințele alimentare.

De fapt, parinții și bunicii noștri nu faceau nimic intenționat ca să arate „în formă” pentru că nu era deloc greu să fie așa! Nu aveau nevoie de sală sau diete. Ritmul vieții lor, rutina culinară, alimentele disponibile pe piață erau cele „vinovate” de aceasta sănătate și naturalețe fizică! Pe scurt, munceau mai mult decât noi și mâncau mai puțin și mai sănătos

În prezent, viața modernă ne-a adus odată cu dezvoltarea tehnologică și stresul legat de greutate și aspectul personal. Progresul științific ne-a depășit capacitatea de adaptare la nevoile metabolice actuale. În primul rând, psihic nu conștientizăm că poftele multe și constant satisfăcute ne fac rău și, în al doilea rând, fizic ar trebui să facem mult mai mult sport sau mișcare. Obiceiurile alimentare familiale și regimul de viață sedentar sunt vinovate de acumularea în exces a kilogramelor peste media firească vârstei. În felul acesta, aportul suplimentar de calorii se depune în straturi strategice ce ne reconfigurează aspectul. Cu toții știm că din ce se mănâncă mai mult și se „mișcă” mai puțin, se va îngrășa!

Atingerea greutătii ideale a devenit o obsesie pentru foarte mulți, preocupați în special de aspectul exterior decât de beneficiile medicale. E plin internetul de reclame la produse ce promit rezultate rapide, miraculoase dar care omit precizarea efectelor adverse.  Aceste “soluții minune” fără avize de comercializare legală, au un conținut de substanțe ilicite și periculoase pentru sănătate, mascat sub emblema unei așa-zise proveniențe naturiste (că tot e foarte popular și vandabil termenul). Clienți sunt mulți, vrăjiți de promisiunile unor căi  presupus “rapide” care, fără să cerceteze în prealabil, ajung să se convingă curând de rezultatele îndoielnice și, mai ales, de efectele secundare dezastruoase. Și așa, învinși de neputința unor decizii radicale și de propriile plăceri culinare, se resemnează convinși  ca “gena” sau “glanda” e de vină. O atitudine mai facilă decât aceea de a apela la un specialist cu diplomă – medic nutriționist, și de a-și remodela atitudinea față de obiceiurile alimentare și stilul de viață.

Nu trebuie să devii model, ci doar conștient că greutatea în exces îți dăunează grav și te predispune la boli cronice și tratamente zilnice permanente. Trebuie să înțelegem că diabetul zaharat nu se vindecă, ateroscleroza nu se vindecă, hipertensiunea arterială deja instalată nu se vindecă, artrozele articulaților mari prin exces ponderal, nu se vindecă și tot asa, pot fi enumerate o grămadă de alte afecțiuni cronice care însă nu-i sperie pe cei mici dar ar trebui să dea de gândit părinților. Pentru că frecvența obezității crește în detrimentul vârstei. Observăm în jurul nostrum exagerat de mulți copii rotofei și nu doar în obrajiori, cum e normal sa fie! Mai fiecare agățat de câte o înghețată, vată pe băț, gogoașă sau sticlă cu suc, fericit pentru plăcerea primită!

În prezent, se tratează în secțiile de pediatrie, la copiii supraponderali, afecțiuni cardiovasculare specifice adulților. Și e o realitate ce nu poate fi ascunsă sau ignorată. La copiii e mai grav pentru ca stratul adipos masiv le perturba ritmul hormonal (și nu invers, exceptând situații genetice incontestabile dar rare), grăbind feminizarea la fetițe și inhibând masculinizarea la baieței – evenimente nedorite pentru niciun copil pentru că ele sunt ireversibile și afectează adultul în devenire. Nu e de vina bietul copil că e gras, nu!? El mănâncă ce i se dă și, mai ales, când cere! Reflectă prototipul familei în care crește. Privind parinții sau frații lui observi de multe ori aceleași probleme de greutate și excese dăunatoare. Nu aspectul e important pentru că nu standardul trebuie să ne ghideze percepția, ci consecințele pe termen lung.

Trăim într-o lume a provocărilor, tentațiilor și este clar că lupta acestor vremuri este cea dusă cu propriile gânduri și porniri. Astfel, conflictul lumii moderne se muta de pe planul exterior, fizic, pe cel interior, psihic, și capătă caracter personal, dușmanul fiind invizibil și reprezentat de slăbiciunile fiecaruia dintre noi pentru satisfacții senzoriale ce duc în timp la autodegradare. Fumatul, alcoolul, drogurile sunt deprinderi autodistructive și acum, iată și excesul alimentar! Dacă fumatul și alcoolul sunt frecvent apanajul lumii sărace, drogurile a celor plictisiți și neimpliniți de propria viață, mâncatul în exces nu mai ține cont de nicio încadrare socială, și apare în toate straturile lumii moderne. Nevoia permanentă de mai multă aromă, savoare dar și cantitate, este cea care va determina obisnuință, dependență continuă pentru anumite percepții gustative precum și o rutină culinară greșit orientată, împotriva propriei sănătăți. Așa cum reclamele în media au fost interzise la țigări sau moderate la băuturi alcoolice, tot așa ar trebui reglementate restrictiv și reclamele pentru alimentele ce au un conținut crescut de principii non-nutritive, toxice sau artificiale. Pentru că tentația se naște vizual și copilul va cere anumite „chips-uri” cu o aromă “nou apărută” sau e nerăbdător să guste din meniurile de la fast-food-uri cu renume, a căror reclame le vede la tv ș.a. Și părintele cedează pentru că el însuși nu e în stare să reziste unor ispite proprii, simțind că în felul ăsta împarte vina și scapă mai ușor de povara psihică a propriilor slăbiciuni. Explicațiile pot fi multe, toate având origine psihologică particulară fiecarui individ, familie, educație sau cultură. Finalul însă e dezastruos! Și-l vedem oriunde în jurul nostru dar, mai ales în spitale. Cum spuneam, majoritatea bolilor cronice au cauză alimentară iar, în final,  suferința și cheltuielile nu compensează plăcerile gustative atât de vremelnice. Nu copiii sunt de vină că sunt supraponderali, obezi, ci părinții, familia lor.

Nu există remedii rapide pentru a corecta greșelile de conduită alimentară! Indiferent de calea aleasă pentru a scăpa de kilogramele sufocante tot va trebui modificat „scheletul” psihologic al celui în cauză, pentru a preveni pe viitor reacumularea în exces. E un război tacit, dus de fiecare dintre noi cu tentațiile ce ne înconjoară. Cu hotarâre și perseverență dar și ajutați de profesioniști (medici nutritioniști sau de recuperare medicală) precum și de restul familiei, toate obstacolele pot fi trecute, în final învingând sănătatea!

P.S. Un grup de cercetători de la Universitatea Illinois din Chicago vor să interzică cuvântul obezitate pe motiv de rasism. Ei propun înlocuirea cu expresia „oameni cu corpuri mai mari”. Trebuie să reamintim că America este țara cu cea mai ridicată rată a obezității, cu aproximativ 40% dintre americani, adică în jur de 138 de milioane, obezi. 

Foto: www.jurnalul.ro , profimedia , www.mediafax.ro , www.raportuldegarda.ro , www.desprecopii.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.