Dan MIHĂESCU ■
Alintată între cunoscători cu numele de cod „Catârca Albastră a Mării Negre”, nava amiral a Forţelor Navale Române, Fregata Mărăşeşti (F 111), se zice că urmează un program de recuperare, în termeni fizioterapeutici, dată fiind vârsta venerabilei doamne a cărei procreare a început în 1978 iar botezul s-a consemnat opt mai târziu, la Mangalia, sub numele Crucişătorul Muntenia.
Pe data de 1 februarie 2022, Statul Major al Forţelor Navale (SMFN) anunţa într-un comunicat de presă că Fregata Mărăşeşti a părăsit Portul Militar Constanţa pentru a intra într-un program de modernizare la Şantierul Naval Constanţa (ŞNC). „Andocarea în Şantierul Naval Constanţa prevede o serie de lucrări la opera vie, instalaţiile de ancorare şi guvernare, punţile exterioare, motoarele principale şi echipamentele de navigaţie, precum şi înlocuirea elementelor neconforme, printre care elementele de osatura, tabla şi instalaţiile de stins la incendiu, Fregata Mărăşeşti urmând un program de refacere a capacităţii de luptă la nivelul standardelor Fortelor Navale Române”, conform SMFN.
Toate bune şi frumoase doar că, priponită la cheul şantierului, biata “Catârcă Albastră” pare că e la reanimare pe perfuzii, nu la recuperare, fortifiere, tonifiere sau “refacere a capacităţii de luptă la nivelul standardelor”, cum scria propagandistic SMFN. Şi zău că dacă bietul bastiment ar fi fost cu adevărat catârcă ar fi intrat sub legea protecţiei animalelor găsindu-şi liniştea binemeritată după 37 de ani de ostenit sub samar. Tablele concave se zăresc asemeni pielii scofâlcite a pusticilor yoghini, semn că rezistenţa metalului poate fi pusă la grea încercare chiar şi prin simpla frecarea de apa mării în timpul navigaţiei iar coastele … arată ca ”decalcifiate”. Chiar nu înţeleg, o fi vrut cineva s-o scoată din portul militar ca s-o facă de râs cum a ajuns de rău, sau vor să-l ironizeze pe Nastradin cu legendarul său măgar, dovedind cum catârca MArinei Militare Române, după ce a învăţat să trăiască fără mâncare, se pregăteşte să plece şi la război.
Din imaginile surprinse în timp ce la bord lucrează echipele de navalişti se poate observa lesne starea precară în care se afla întreaga opera vie a navei. Tabla pare atât de subţire încât se “arde” sub arcul de sudură electrică atunci când lucrează asupra ei lăcătuşii. Coastele-s putrede, de rugină… În mod normal un astfel de bastiment şi-ar fi găsit locul în muzeul tradiţiilor marinăreşti, nicidecum să plece în misiuni pe mare, cu echipaj la bord, în misiune. Oricum bugetul risipit pentru aceste reparaţii reprezintă bani aruncaţi pe apa Sâmbetei, cu bună ştiinţă.
Nu-i vorba că nici celelalte două fregate, suratele englezeşti, de-o seamă, nu arată mai bine. Nici la opera vie şi nici pe la motoare.
Dar aşa e când te naşti fără noroc căci Fregata Mărăşeşti (F 111) pare că a avut destin de bastard de când a apărut pe lume, fiind construită la Şantierul Naval Militar Mangalia între anii 1978-1985 unde a fost declarant cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Bastimentul a intrat în serviciul Marinei Militare în luna august 1985 cu numele Muntenia, fiind clasificată initial crucișător ușor port-elicoptere. Pe 2 mai 1990 i-a fost schimbat denumirea și clasa, nava devenind Distrugătorul Timișoara iar în august 1990 este reclasificată ca distrugător, cu numele de Mărășești, în amintirea Distrugătorului Mărășești din cadrul Flotilei de Distrugătoare a Marinei Regale Române. De la 1 aprilie 2001 nava este încadrată în clasa fregate (F 111) a Forţelor Navale Române (FNR).
_autorul articolului are dreptate .. eu consideram ca buna refacerea acestei fregate crucisator dar autorul a precizat ca intr adevar e prea veche ..
Hai sa nu exageram, nimeni, din cei avizati, nu a pretins vreodata ca aceasta nava s-ar putea angaja intr-o lupta navala, poate doar impotriva ei insasi… si totusi este inventar NATO, adica pe intelesul tuturor trebuie tinuta pe linia de plutire pt ca sa fie la raboj. In rest vai de capul nostru si sa multumim lui Dumnezeu, ca nestiind de ce, TOTUSI, ne-au primit in NATO!